Cadrul legal in materie, respectiv, Legea privind combaterea concurentei neloiale, nr 11/1991, reglementeaza in mod expres faptele de concurenta neloiala care pot atrage retinerea urmatoarelor forme de raspundere: raspundere contraventionala, raspundere penala, raspundere civila
Raspunderea contraventionala care este antrenata in cazul incalcarii prevederilor art. 4. din Legea nr. 11/1991. Sanctiunea contraventionala consta in amenda stabilita in cuantum fix ce se aplica de catre departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice ce a preluat atributiile Oficiului de Concurenta, (Directia Ajutor de stat. Practici neloiale. Preturi reglementate) fie din oficiu, fie la sesizarea/plangerea unui partii vatamate ce justifica astfel interesul legitim, fie la a sesizarea Camerelor de Comert si Industrie.
Sanctiunea poate fi aplicata si persoanelor juridice. Termenul de prescriptie aplicabil in aceasta materie este termenul general de 3 ani.
Extras din Legea nr.11/1991
ART. 4
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:
a) incalcarea de catre persoanele fizice a interdictiilor prevazute la art.
36 din Legea 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si asociatati comerciale;
b) oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui conerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte;
c) dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia, catre un concurent;
d) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea uner prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;
e)incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard;
f) comunicarea sau raspindirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;
g) comunicarea sau raspindirea, de catre un comerciant, de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunul mers al intreprinderii.
Comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cind autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului;
h) oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa, ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent;
i) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
j) concedierea unor salariati ai unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.
Contraventiile de la lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la
20.000 lei, cele de la lit. b)-e) cu amenda de la 10.000 lei la 40.000 lei, iar cele de la lit. f)-j) cu amenda de la 20.000 lei la 60.000 lei.
Sanctiunea poate fi aplicata si persoanelor juridice.
Contraventiile se constata, la sesizarea partii vatamate, de catre salariati anume imputerniciti de camerele de comert si industrie teritoriale sau de Inspectia comerciala de stat. Agentii constatatori aplica o data cu constatarea contraventiei si o amenda.
Contraventiilor prevazute la alin. 1 li se aplica dispozitiile Legii nr.32/ 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Raspunderea penala in cazul savarsirii infractiunilor prevazute si sanctionate de art. 5 din Legea nr. 11/1991. Actiunea penala se pune in miscare la plângerea partii vatamate ori la sesizarea Camerelor de Comert si Industrie Teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea persoanelor imputernicite de Directia Ajutor de stat. Practici neloiale. Preturi Reglementate din cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Extras din Legea nr.11/1991
ART. 5
Constituie infractiune de concurenta neloiala si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la doi ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei:
a) intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vinzare sau vinzarea unor marfuri purtind mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.
Pentru mentiuni false asupra originii marfurilor se inteleg orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intru-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat.
Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, afara de cazul cind denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.
Raspunderea civila. Actiunea civila prin care reclamantul solicita instantei competente sa il oblige pe parat Рautorul/autorii faptei de concurenta neloiala Рsa inceteze, sa inlature actul de concurenta neloiala, sa restituie documentele insusite in mod ilicit de la detinatorul legitim si sa plateasca daca este cazul daune pentru prejudiciile cauzate, este desemnata in literatura de specialitate ca actiune in concurenta neloiala. Dreptul la actiune in concurenta neloiala consacrat de lege se prescrie ̨n termen de un an de la data la care pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai t̨rziu de 3 ani de la data sav̨rsirii faptei
Instanta competenta material sa solutioneze aceasta actiune este Tribunalul iar competenta teritoriala este determinata de locului savârsirii faptei sau de sediul paratului sau inculpatului; in lipsa unui sediu fiind competent tribunalul domiciliului paratului sau inculpatului. In ceea ce priveste natura acestei forme de raspundere, precizam ca opinia majoritara este in sensul considerarii acesteia ca avand natura delictuala de tip special.De cele mai multe ori aceste actiuni sunt insotite de ordonanta presedintiala, prin care se solicita instantelor ca pana la solutionarea actiunii principaler sa dipusa incetarea practicii comerciale neloiale.O alta masura speciala ce poate fi aplicata de catre instanta de judecata este aceea a obligarii autorului faptei la publicarea hotararii resp[ective de sanctionare in presa pe cheltuiala sa.
In practica cele mai dese cazuri de concurenta neloiala constau in folosirea fara drept a unei firme, inventii, marci, indicatii geografice unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.
Franciza– se realizeaza prin reproducerea unei afaceri de succes in conditiile convenite cu titularul acestei afaceri. Franciza presupune un transfer de cunostinte de la titularul afacerii de succes catre intreprinzatorul pe care l-a selectionat. Franciza presupune exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuala si industriala apartinand titularului unei afaceri de succes de catre un nou intreprinzator in schimbul pretului convenit. Franciza inseamna un parteneriat total intre francizor si francizat, un schimb permanent de informatii intre acesti parteneri, o cooperare stransa si continua pentru reusita comuna in afacerea propusă de partenerii de afacere.
Astfel, in Codul deontologic al Asociatiei Romane de Franciza, franciza este definita ca fiind „un sistem de comercializare a produselor si/sau serviciilor si/sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre intreprinderi, distincte si independente sub aspect juridic si financiar, francizorul si francizatii sai, in care francizorul acorda francizatilor sai dreptul si impune obligatia de a exploata o intre¬prindere in conformitate cu conceptul francizorului. Dreptul astfel concedat autorizeaza si obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau indirecte, sa utilizeze firma si/sau marca produselor si/sau ser¬viciilor, savoir faire-ul si alte drepturi de proprietate intelectuala, sustinut prin aportul continuu de asistenta co¬merciala si/sau tehnica in cadrul si pe durata contractului de franciza scris, incheiat intre parti in acest scop”.
Franciza = un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita Francizor, acorda unei alte persoane, denumita Beneficiar sau Francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Francizor = un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate; confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.
Beneficiar sau francizat = un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizori.
Reteaua de franciza = cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau un serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.
Know-how-ul = ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, precedeelor si altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.
Contractul de franciza trebuie sa defineasca clar obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti, precum si orice alte clauze ale colaborarii.
Contractul de franciza trebuie sa cuprinda urmatoarele clauze:
– obiectul contractului,
– drepturile si obligatiile partilor,
– conditiile financiare,
– durata contractului,
– conditiile de modificare, prelungire si reziliere.
Franciza poate fi: de distributie, de servicii sau industriala.
Revista „Franchise International” defineste o franciza ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plateste pentru „marca”( numele) si „instruirea”(know-how-ul) in sistemele, operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o taxa ulterioara denumita „taxa de franciza”( un procent din cifra de afaceri).
Master franchising =O persoana fizica sau o organizatie este desemnata drept „concesionar principal” intr-o anumita tara pe care sa o dezvolte dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare regionala, multipla sau unica.
Regional franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept „concesionari regionali” intr-o anumita tara pentru a dezvolta regiuni mari din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare multipla sau unica.
Area Development Franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept „concesionari de dezvoltare a unei regiuni” intr-o anumita tara pentru a dezvolta anumite regiuni din acea tara ( de exemplu orase importante, regiuni provinciale) dupa stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin coordonarea lanturilor de desfacere pe care le conduc. In general, in acest caz sunt preferate lanturile conduse de mai multi decat cele sub-francizate.
Joint venturing =Un francizor se asociaza cu un partener de afaceri compatibil dintr-o anumita tara ( de exemplu un intreprinzator, o intreprindere, o organizatie guvernamentala) pentru dezvolta in co-finantare o anumita tara sau parti din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul agreate. Dezvoltarea retelei poate fi facuta fie prin sub-francizare, fie prin dezvoltarea unui lant de desfacere.
Direct franchising =Un francizor recruteaza, instruieste si sprijina francizati dintr-o anumita tara prin control de la distanta fie de la sediul central, fie dintr-un birou deschis in tara respectiva sau printr-un agent sau broker autorizat. Aceasta varianta presupune cele mai scazute costuri din partea francizorului, dar nu mai detine controlul – cel mai important element al unei francize de succes.
REGULAMENT
pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din Legea concurentei nr.21/1996, privind practicile anticoncurentiale
ARTICOLUL 1
Dispozitii generale
(1) Sunt interzise, fiind nule de drept, întelegerile, exprese sau tacite, dintre agentii economici sau asociatiile de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate între acestia, care intra sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, denumita în continuare lege, în afara de cazurile exceptate de catre Consiliul Concurentei, prin decizie, în baza prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, precum si folosirea abuziva a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici, prin recurgerea la faptele anticoncurentiale si la practicile abuzive care intra sub incidenta art. 6 din lege.
(2) Conform art. 8 din lege, prevederile art. 5 si 6 din lege nu sunt incidente în privinta agentilor economici sau gruparilor de agenti economici a caror cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurentiale nu depaseste plafonul stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, iar cota de piata detinuta de agentul economic sau de agentii economici participanti la grupare nu depaseste 5%.
(3) Limitele prevazute la alin. (2) nu se aplica practicilor anticoncurentiale care privesc preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei sau participarea în mod concertat, cu oferte trucate, la licitatii sau la alte forme de concurs de oferte, aceste practici anticoncurentiale, descoperite si dovedite, fiind interzise automat si sanctionate conform prevederilor legii.
(4) Cazurile de încalcare a interdictiilor prevazute la art. 5 alin. (1) si la art. 6 din lege, descoperite si investigate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în conditiile procedurii prevazute de lege la cap. V si detaliate în prezentul regulament, vor fi sanctionate prin deciziile emise în conformitate cu prevederile cap. VI din lege.
(5) Beneficiul exceptarii prevazut la art. 5 alin. (2) din lege se obtine:
a.prin dispensa acordata de Consiliul Concurentei pentru cazuri individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, la solicitarea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici, care vor trebui sa probeze îndeplinirea conditiilor stabilite la art. 5 alin. (2).
Deciziile de acordare a dispenselor vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care se acorda dispensa, precum si conditiile si obligatiile care trebuie respectate de catre beneficiarii dispensei.
Procedura de întocmire a cererilor pentru dispense, informatiile care trebuie prezentate, procedura de investigare si de emitere a deciziilor si termenele de observat sunt stabilite prin prezentul regulament.
b.prin încadrare într-o categorie exceptata prin regulament al Consiliului Concurentei, pentru urmatoarele categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate: distributia selectiva, agregata sau exclusiva, cumpararea exclusiva, cercetare-dezvoltare, specializare, licenta de brevete si comunicare de know-how, francisa, distributie de autovehicule, piese de schimb si service, asigurari.
Deciziile de acordare a beneficiului exceptarii vor fi luate pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, notificate de catre agentii economici sau asociatiile de agenti economici la Consiliul Concurentei, în conditiile de procedura stabilite prin Regulamentul privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate.
ARTICOLUL 2
Procedura de acordare a exceptarii de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate
(1) Pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, anterioare sau posterioare intrarii în vigoare a legii, care intra sub incidenta interdictiei prevazute la art. 5 alin. (1) din lege, dupa publicarea în Monitorul Oficial al României a Regulamentului privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, respectiv a prezentului regulament, se va proceda dupa cum urmeaza:
a.pentru a beneficia de exceptarea pe categorie, daca îndeplinesc conditiile stabilite de Consiliul Concurentei prin Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de întelegeri, decizii de asociere si practici concurentiale, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor înainta notificarea la Consiliul Concurentei, în conditiile, termenele si conform procedurii stabilite prin regulament.
Pentru a se asigura îndeplinirea conditiilor de încadrare în categoria respectiva de acorduri exceptate, agentii economici în cauza vor putea sa renegocieze acordul;
b.pentru a obtine dispensa în cazurile individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, în conditiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor solicita Consiliului Concurentei dispensa în conditiile prezentului regulament.
(2) Neobservarea prevederilor alin. (1) nu excepteaza întelegerile, deciziile de asociere si practicile concertate de la interdictia stabilita prin art. 5 alin. (1) din lege, iar agentii economici în cauza vor fi supusi sanctiunilor prevazute de aceasta, chiar daca respectivele acorduri, decizii de asociere ori practici concertate ar îndeplini conditiile de exceptare individuala ori s-ar încadra într-o categorie exceptata.
ARTICOLUL 3
Procedura de certificare prealabila de catre Consiliul Concurentei ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege
(1) Înainte de a stabili o întelegere, o decizie de asociere sau o practica concertata, ori înainte de a realiza o pozitie dominanta pe piata, agentii economici sau asociatiile de agenti economici implicati pot solicita Consiliului Concurentei o certificare prealabila ca nu exista motiv pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege cu privire la comportamentul concurential preconizat.
(2) Pentru certificare, agentii economici sau asociatiile de agenti economici vor înainta cererea, în conditiile si conform procedurii stabilite prin prezentul regulament. Cererea va fi întocmita conform formularului-tip utilizat si pentru solicitarile de dispensa individuala, conform art. 5 alin. (2) din lege.
(3) Formularul-tip, anexat la prezentul regulament, va putea fi folosit si pentru cererea de certificare prealabila, pentru cazurile în care comportamentul pe piata nu este considerat abuz si nu intra sub incidenta art. 6 din lege.
(4) Cererilor de certificare prealabila li se aplica procedura de furnizare a informatiilor, de investigare a cazului si de luare a deciziilor, conform prezentului regulament.
ARTICOLUL 4
Definirea termenilor piata, parte substantiala din piata si pozitie dominanta, în întelesul art. 5 si 6 din lege
(1) Prin piata se întelege piata relevanta, respectiv piata produsului si piata geografica, afectata de o întelegere, decizie de asociere, practica concertata sau pe care se exercita o pozitie dominanta.
Piata relevanta se defineste în legatura cu un produs sau cu un grup mic de produse si cu aria geografica în care acestea sunt comercializate.
Piata produsului include toate produsele si/sau serviciile care sunt considerate de catre consumatori ca interschimbabile sau substituibile produselor/serviciilor agentilor economici investigati, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii date, respectiv pe toti agentii economici care comercializeaza aceste produse ori servicii.
Piata geografica cuprinde aria în care agentii economici din cadrul pietei relevante a produsului si/sau serviciului sunt implicati în comercializare, în conditii similare de concurenta, si care poate fi delimitata de ariile geografice învecinate.
(2) În aplicarea prevederilor art. 6 din lege, prin parte substantiala a pietei românesti, se întelege acea parte din teritoriul României care reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul agentului economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, atunci când aceasta are sau ar putea avea consecinte semnificative pentru economia României în ansamblu.
(3) Prin pozitie dominanta pe piata relevanta se întelege situatia în care un agent economic este capabil, într-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de concurentii si clientii sai de pe aceasta piata. Între concurenti se vor include si concurentii potentiali, adica agentii economici care, în circumstantele economice date, au capacitatea de a intra pe piata relevanta cu produse de pe alte arii geografice, inclusiv din import, sau prin adaptarea rapida a capacitatilor de productie de care dispun, în conditii acceptabile de eficienta.
ARTICOLUL 5
Reguli de competenta pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege
(1) Conform prevederilor art. 27 lit. a) din lege, Consiliul Concurentei, pe linia combaterii practicilor anticoncurentiale, ia decizii în cazurile de încalcare a dispozitiilor art. 5 si 6 din lege, constatate în urma investigatiilor efectuate în anumite cazuri.
(2) Conform prevederilor art. 37 lit. a) si d) din lege, Oficiul Concurentei efectueaza, din proprie initiativa sau ca urmare a unei plângeri sau sesizari, investigatiile privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege si urmareste aplicarea efectiva a deciziilor Consiliului Concurentei, informând asupra situatiilor constatate.
(3) ÃŽn baza art. 39 alin. (3) din lege, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei se vor informa reciproc asupra investigatiilor pe care le initiaza si vor putea conlucra la desfasurarea oricarei investigatii.
(4) Consiliul Concurentei sau, dupa caz, Oficiul Concurentei, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege, dispune efectuarea de investigatii, dupa cum urmeaza:
a.din oficiu;
b.la plângerea unei persoane fizice sau juridice interesate;
c.la cererea oricareia dintre autoritatile, institutiile, organizatiile sau a oricaruia dintre organele mentionate la art. 30 lit. a) – f) din lege.
(5) Conform prevederilor art. 27 lit. b) si c) din lege, Consiliul Concurentei poate dispune efectuarea de investigatii, ca urmare a cererilor înaintate de agentii economici sau de asociatiile de agenti economici, pentru:
a.certificarea ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege;
b.acordarea de dispense pentru întelegeri, decizii de asociere sau practici concertate, care se încadreaza în prevederile art. 5 alin. (2) din lege.
(6) Ori de câte ori Consiliul Concurentei decide pornirea unei investigatii pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, pentru certificarea neinterventiei sau ca urmare a cererii de dispensa în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, poate solicita ca investigatia sa fie efectuata de catre Oficiul Concurentei, acesta fiind obligat sa o aduca la îndeplinire în conditiile legii si ale prezentului regulament.
(7) Daca o investigatie pentru încalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege a fost dispusa de catre Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei nu poate dispune efectuarea unei investigatii în cazul respectiv.
ARTICOLUL 6
Dispozitii generale privind procedura de desfasurare a investigatiilor
(1) Descoperirea si investigarea încalcarii prevederilor legii incumba Consiliul Concurentei si Oficiului Concurentei, care actioneaza prin personalul de control de specialitate împuternicit în acest scop conform art. 39 alin. (1) din lege.
În aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege, investigatiile vor fi desfasurate în baza competentelor precizate la art. 5 din prezentul regulament.
(2) În cazul savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, si anume în cazurile de participare cu intentie frauduloasa si în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) si de art. 6 din lege si care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 din lege, personalul desemnat în conditiile alin. (1) va putea efectua numai actele prevazute la art. 214 din Codul de procedura penala.
(3) Procedura de investigatie pentru cazurile de încalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege cuprinde:
a.examinarea preliminara a eventualelor plângeri;
b.solicitarea de informatii;
c.investigatia propriu-zisa la fata locului;
d.raportul asupra investigatiei;
e.audierea;
f.luarea deciziilor.
(4) Pentru certificarea prealabila a cazurilor de neinterventie si pentru obtinerea de dispense în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, procedura cuprinde:
a.întocmirea si înaintarea cererilor la Consiliul Concurentei de catre agentii economici interesati;
b.verificarea cererilor si eventuala completare si/sau suplimentare a informatiilor;
c.investigarea cazului, care include consultarea tertilor si audierea partilor care solicita certificarea neinterventiei, respectiv dispensa;
d.luarea deciziilor.
(5) În baza art. 47 din lege, ori de câte ori dispune pornirea unei investigatii, presedintele Consiliului Concurentei, respectiv seful Oficiului Concurentei, desemneaza un raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigatiei, care instrumenteaza toate actele procedurii de investigare si propune presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv sefului Oficiului Concurentei, dispunerea masurilor care sunt de competenta acestora.
ARTICOLUL 7
Examinarea preliminara a eventualelor plângeri
În baza art. 40 lit. b) din lege, plângerile unor persoane fizice sau juridice afectate prin încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege vor fi examinate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în termen de 30 de zile de la primire, în conditiile prevederilor art. 46 din lege
.
ARTICOLUL 8
Solicitarea de informatii
(1) ÃŽn baza art. 41 din lege, personalul Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, poate solicita agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici, informatiile necesare, cu specificarea:
·modalitatii în care trebuie furnizate informatiile;
·datei pâna la care trebuie furnizate informatiile;
·bazei legale si scopului solicitarii informatiilor;
·sanctiunii prevazute de lege la art. 55 lit. b) sau c), respectiv amenzii de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul furnizarii de informatii inexacte sau incomplete, sau în cazul nefurnizarii informatiilor solicitate.
(2) Daca agentii economici sau asociatiile de agenti economici nu au furnizat în termenul stabilit informatiile solicitate conform alin. (1) sau au furnizat informatii inexacte sau incomplete, se va aplica, de catre personalul de control al Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, împuternicit sa instrumenteze investigarea cazului, amenda prevazuta la art. 55 lit. b) sau c) din lege.
În cazul furnizarii de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform prevederilor art. 42 alin. (2) sau al refuzului de a se supune unui control desfasurat conform prevederilor art. 42 alin. (1) si ale art. 43 din lege, se va aplica, de catre personalul de control, amenda prevazuta la art. 55 lit. d) si e) din lege.
Contraventiilor sanctionate cu amenzi, prevazute la art. 55 lit. b)-e) si la art. 56 lit. d) din lege, li se aplica prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.
În baza art. 59 alin. (1) din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie, pentru a-i determina sa furnizeze informatiile care le-au fost cerute în baza art. 41 sau sa se supuna controlului prevazut la art. 42-44 din lege.
Decizia va fi emisa, conform art. 60 alin. (3) din lege, de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
(3) În conformitate cu prevederile art. 57 din lege, individualizarea sanctiunilor prevazute la alin. (2) se va face tinând seama de gravitatea faptei, de cifra de afaceri si de cota de piata detinuta de contravenient, gradat pe trepte.
(4) Deciziile emise vor fi comunicate partilor în cauza de catre Secretariatul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, al Oficiului Concurentei.
(5) Împotriva deciziilor luate de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta, prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
(6) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate în conditiile alin. (5), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
(7) Conform art. 45 din lege, la solicitarea Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, organele administratiei publice centrale si locale sau, dupa caz, alte institutii si autoritati publice sunt obligate sa permita accesul personalului de investigatie la documentele, datele si informatiile detinute de acestea.
ARTICOLUL 9
Investigatia propriu-zisa la fata locului
(1) Procedura stabilita prin prezentul articol se aplica în caz de încalcare a prevederilor legii, investigata din oficiu de catre Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, pentru care pornirea investigatiei s-a hotarât în urma autosesizarii, în baza art. 40 lit. a) din lege, în cazul plângerilor examinate conform art. 46 alin. (1), pentru care s-a dispus pornirea investigatiei, în cazul cererilor de dispensa ale agentilor economici sau ale asociatiilor de agenti economici interesati, în baza art. 40 lit. c) din lege, precum si în cazurile cererilor autoritatilor, organelor si organizatiilor mentionate la art. 30 lit. a)-f) din lege, conform art. 40 lit. d) din lege.
(2) Personalul de control de specialitate, abilitat în baza art. 42 alin. (1) din lege, poate sa efectueze anchete, poate, conform art. 42 alin. (2) din lege, sa solicite declaratii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, sa sigileze, sa ridice registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente, eliberând persoanei supuse investigatiei copii de pe originale, ori sa obtina copii, pastrând originalele; de asemenea, este autorizat sa faca inspectii inopinate, al caror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, si sa primeasca, la convocare sau la fata locului, informatii si justificari.
(3) Refuzul de a se supune unui control constituie contraventie, care, conform art. 55 lit. e) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Totodata, conform art. 59 alin. (1) lit. b) din lege, în cazurile de refuz de a se supune oricarui control prevazut la art. 42-44 din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, pe agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie.
(4) Furnizarea de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform alin. (2) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, conform art. 55 lit. d) din lege.
(5) Perchezitia în baza autorizarii judiciare date prin ordonanta presedintelui tribunalului se desfasoara în conditiile de procedura stipulate în art. 42 alin. (3), în art. 43 si în art. 44 alin. (3), (4), (5) si (6) din lege si cu respectarea art. 44 alin. (8) si (9) din lege.
(6) În caz de constatare a savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, actiunea penala se pune în miscare la sesizarea Consiliului Concurentei sau, dupa caz, a Oficiului Concurentei.
ARTICOLUL 10
Raportul asupra investigatiei
(1) Raportorul, desemnat conform prevederilor art. 6 alin. (5) din prezentul regulament, întocmeste raportul asupra investigatiei, în care va consemna:
a.numele si adresele partilor implicate;
b.prevederile din lege, considerate a fi fost încalcate de catre agentii economici implicati;
c.faptele, elementele si consideratiile pe baza carora se apreciaza ca s-a comis încalcarea prevederilor legii;
d.masurile si, dupa caz, sanctiunile propuse.
(2) Raportul asupra investigatiei va fi comunicat partilor în cauza, cu solicitarea ca, pâna la o anumita data, acestea sa comunice Consiliului Concurentei, respectiv Oficiului Concurentei, observatiile lor, în scris.
(3) Termenul pentru comunicarea observatiilor de catre partile implicate va fi stabilit de la caz la caz, avându-se în vedere complexitatea cazului, si nu va fi mai scurt de o luna de la data primirii raportului asupra investigatiei. În baza deciziei Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, acest termen poate fi prelungit o singura data si pentru cel mult 30 de zile, la cererea partii care invoca motive întemeiate, având în vedere împrejurarile speciale în care se afla.
(4) Raportorul desemnat va preda Consiliului Concurentei raportul asupra investigatiei, cuprinzând si observatiile partilor, masurile si sanctiunile propuse, împreuna cu dosarul complet al cazului.
(5) Rapoartele întocmite de Oficiul Concurentei trebuie sa poarte viza sefului Oficiului Concurentei.
(6) Raportorul va prezenta si va sustine, la data fixata, raportul în plenul Consiliului Concurentei, care va decide asupra masurilor ce urmeaza a fi luate;
ARTICOLUL 11
Audierea
(1) Orice procedura de investigatie, conform art. 48 din lege, cuprinde audierea agentilor economici, participanti la întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata sau la concentrarea economica, investigata. Audierea este dispusa de catre presedintele Consiliului Concurentei.
(2) Cu minimum 30 de zile înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei va fi transmisa, spre luare la cunostinta, persoanelor a caror audiere a fost dispusa, împreuna cu citatiile pentru audiere.
(3) Presedintele Consiliului Concurentei poate admite audierea autorului unei plângeri sau reclamatii, la cererea acestuia, precum si a oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului în cauza investigata.
(4) Persoanelor a caror audiere a fost admisa, conform alin. (2), li se va trimite, cu cel putin doua saptamâni înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei, cuprinzând elementele prevazute la art. 10 alin. (1) din prezentul regulament, numai la cerere si daca presedintele Consiliului Concurentei apreciaza ca este util în interesul investigatiei, împreuna cu citatiile pentru audiere.
(5) ÃŽn citatiile pentru audiere se vor preciza:
a.data fixata pentru audiere;
b.posibilitatea si conditiile în care poate fi consultat dosarul cauzei, la sediul Consiliului Concurentei;
c.faptul ca neprezentarea sau renuntarea la audiere, precum si refuzul oricarei depozitii, conform art. 48 alin. (3) din lege, nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigatie în cazul respectiv.
(6) ÃŽnainte de audiere, la cererea scrisa a partilor, respectiv a persoanelor citate, conform prevederilor art. 49 alin. (2) si (3) din lege, presedintele Consiliului Concurentei poate permite consultarea dosarului la Secretariatul Consiliului Concurentei si obtinerea, contra cost, de copii si extrase de pe actele procedurii de investigatie.
(7) Documentele, datele si informatiile din dosarul cauzei, care prezinta caracter de secret de stat ori sunt confidentiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obtinere de copii sau de extrase decât prin decizie semnata de presedintele Consiliului Concurentei.
(8) Persoanele care au consultat dosarul cauzei vor fi înregistrate într-un registru special, cu toate datele de identificare si de localizare a acestora si cu semnatura autografa.
(9) Agentii economici citati vor fi reprezentati la audiere de catre reprezentantii lor legali sau de catre persoanele împuternicite special în acest scop. Audierile vor fi facute în plenul Consiliului Concurentei.
(10) Audierea persoanelor citate va fi facuta separat sau în prezenta altor parti citate, caz în care se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici implicati.
(11) Depozitiile sau declaratiile persoanelor audiate vor fi consemnate în scris si vor fi semnate de persoanele respective sau vor fi înregistrate pe banda magnetica.
ARTICOLUL 12
Luarea deciziilor
(1) În conformitate cu prevederile art. 50 lit. a) si în baza atributiei prevazute la art. 27 lit. a) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise si dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei poate decide dupa cum urmeaza:
a.sa ordone încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, sa formuleze recomandari, sa impuna partilor conditii speciale si alte obligatii, sa aplice agentilor economici amenzi în conditiile prevazute la cap. VI din lege, în cazul unei investigatii dispuse din oficiu sau la sesizare, privind încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
b.sa emita o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata, în cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (4) din lege.
(2) În cazurile în care agentii economici sau asociatiile de agenti economici se fac vinovati de încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau, dupa caz, ale art. 6 din lege, Consiliul Concurentei va emite o decizie prin care ordona încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, putând, totodata, prin aceasta decizie sa formuleze recomandari si sa impuna partilor implicate conditii speciale si alte obligatii.
Decizia va preciza termenul în care partile sunt obligate sa se conformeze hotarârii si masurilor dispuse.
(3) Contraventiile reprezentând încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, conform art. 56 lit. a) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 250.000.000 lei, iar pentru agentii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei în anul financiar anterior celui în care s-a încalcat legea, cu amenda în suma de pâna la 10% din cifra de afaceri respectiva.
(4) Individualizarea sanctiunii se face tinând seama de gravitatea faptei si de consecintele sale asupra concurentei, dupa criteriul cifrei de afaceri a contravenientului si al cotei de piata detinute de acesta, gradat pe transe. Sanctiunea se aplica prin decizie emisa de comisia Consiliului Concurentei, desemnata pentru cazul în speta, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
(5) În cazul în care agentii economici implicati nu au adus la îndeplinire o decizie emisa conform alin. (2), în termenul indicat, agentii economici sau asociatiile de agenti economici în cauza pot fi obligati la plata unei amenzi cominatorii în suma de pâna la 750.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, prin decizie emisa de o comisie din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei, conform art. 59 alin. (2) lit. a) din lege.
(6) Conform art. 59 alin. (3) din lege, în baza deciziei comisiei din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv a adjunctului sefului Oficiului Concurentei, profiturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a încalcarii prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, vor fi confiscate si varsate la bugetul de stat.
(7) Deciziile emise conform alin. (1), (2), (3), (5) si (6) vor fi comunicate fara întârziere partilor în cauza, prin secretarul general al Consiliului Concurentei, si vor putea fi publicate în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, dupa caz. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
(8) Împotriva deciziilor luate conform alin. (3), (5) si (6), se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
(9) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate conform alin. (8), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
(10) Deciziile luate de Consiliul Concurentei conform alin. (1) pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
(11) Conform art. 7 din lege, daca, prin masurile luate si prin sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei unui agent economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, nu se obtine restabilirea situatiei si prevenirea repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, poate cere curtii de apel în a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al agentului economic în cauza sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia.
ARTICOLUL 13
Procedura de întocmire si de înaintare a cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei Consiliului Concurentei, în conditiile art. 3 din prezentul regulament, precum si a cererilor de dispensa, potrivit art. 5 alin. (2) si în baza art. 5 alin. (4) si (6) din lege
(1) Cererea se întocmeste în forma prezentata în anexa la prezentul regulament si va fi intitulata, dupa caz, cerere pentru certificarea prealabila a neinterventiei sau cerere pentru dispensa. Se recomanda agentilor economici sa consulte compartimentul de specialitate al Consiliului Concurentei înainte de întocmirea cererii pentru certificarea neinterventiei sau pentru dispensa.
(2) Cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei, privind întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, intervenite dupa data intrarii în vigoare a legii, li se aplica, mutatis mutandis, procedura prevazuta la art. 2 alin. (1) din prezentul regulament.
(3) Cererile, împreuna cu documentele precizate în formular, semnate de reprezentantii legali ai agentilor economici sau ai asociatiilor de agenti economici în cauza, vor fi înaintate Consiliului Concurentei în cinci exemplare, prin posta, recomandat sau prin curier. Consiliul Concurentei va înregistra primirea cererilor într-un registru special de evidenta.
(4) Cererile pentru certificarea prealablia a neinterventiei si cererile de dispensa devin efective la data primirii lor de catre Consiliul Concurentei, atunci când acestea sunt corecte si complete, cu consecintele prevazute la art. 15 din prezentul regulament.
(5) Daca se constata ca informatiile cuprinse în cerere si/sau documentele aferente sunt incomplete si/sau inexacte, Consiliul Concurentei va informa neîntârziat, în scris, partile care au înaintat cererea si va fixa un termen de cel mult doua saptamâni pentru completarea informatiilor de catre partile în cauza. În aceste cazuri, cererea devine efectiva la data primirii de catre Consiliul Concurentei a completarii informatiilor, astfel încât cererea sa devina corecta si completa. Daca autorii nu corecteaza si nu completeaza informatiile conform solicitarii si pâna la expirarea termenului stabilit de Consiliul Concurentei, cererea respectiva va fi considerata inacceptabila si va putea fi respinsa de Consiliul Concurentei; agentii economici vor fi informati, în scris, fara întârziere.
(6) În examinarea de fond a cazului, Consiliul Concurentei se bazeaza pe informatiile cuprinse în cerere si pe documentele aferente, putând sa solicite si informatii suplimentare, în baza prevederilor art. 41 din lege; solicitarea acestor informatii de la agentii economici se va face conform prevederilor art. 8 din prezentul regulament.
ARTICOLUL 14
Procedura de examinare a cererilor, de investigare si de emitere a deciziilor
(1) În cazul cererilor de certificare prealabila a neinterventiei, în urma examinarii informatiilor din cerere si a eventualelor informatii solicitate suplimentar, Consiliul Concurentei va hotarî, dupa caz:
a.certificarea neinterventiei sale, atunci când constata ca întelegerea, decizia de asociere sau practica concertata ori pozitia dominanta nu intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
b.încadrarea întelegerii, deciziei de asociere sau practicii concertate ori pozitiei dominante în cauza, ca intrând sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1), respectiv ale art. 6, din lege.
(2) Calificarea conform lit. a) sau b) va fi comunicata în scris, de îndata, partilor care au înaintat cererea.
(3) În examinarea cazurilor de acordare de dispensa conform prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, Consiliul Concurentei se va baza pe informatiile furnizate prin cerere si pe eventualele informatii solicitate suplimentar, în conditiile prevazute la art. 8 din prezentul regulament.
Atunci când din examinarea preliminara a cererii rezulta posibilitatea acordarii exceptarii, se va proceda dupa cum urmeaza:
a.se va publica, pe cheltuiala partii interesate în obtinerea dispensei, rezumatul cererii si vor fi invitati tertii sa-si prezinte punctul de vedere, într-un termen limita de 30 de zile de la publicare. Tertii vor transmite în scris Consiliului Concurentei observatiile lor în termenul stabilit prin anunt. În anuntul publicat se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici în cauza;
b.raportorul desemnat cu investigarea cazului va completa raportul cu concluziile rezultate din comentariile tertilor si, în cazul în care acestea sunt favorabile, în functie si de rezultatul audierilor, Consiliul Concurentei va putea emite decizia de acordare a dispensei;
c.daca din observatiile prezentate de terti rezulta rezerve serioase în privinta acordarii dispensei, raportorul va continua procedura de investigatie, conform art. 9, 10, 11 si 12 din prezentul regulament;
d.în baza art. 50 lit. b) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise, dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei va emite o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata în cauza.
(4) Deciziile de acordare a dispenselor pentru întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care este acordata dispensa, precum si eventualele conditii si obligatii ce trebuie respectate de catre beneficiari.
(5) Dispensa acordata prin decizie poate fi reînnoita, la cerere, daca sunt satisfacute în continuare conditiile necesare, si poate fi revocata, daca circumstantele în care a fost acordata s-au modificat.
(6) Decizia de acordare a dispensiei este nula, daca a fost acordata pe baza unor informatii inexacte, furnizate cu scopul inducerii în eroare.
(7) ÃŽn deciziile de acordare a dispensei se va mentiona taxa de dispensa, care va fi platita de beneficiar, conform art. 33 din lege.
(8) Comunicarea deciziei catre autorii cererii va fi facuta, fara întârziere, de catre secretarul general al Consiliului Concurentei si va putea fi publicata, pe cheltuiala solicitantului, în Monitorul Oficial al României. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
Deciziile pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
ARTICOLUL 15
Neaplicarea de amenzi
Nu vor fi aplicate amenzi pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din lege agentilor economici si asociatiilor de agenti economici, în perioada cuprinsa între data când cererea pentru certificarea prealabila a neinterventiei, respectiv cererea pentru dispensa la Consiliul Concurentei, devine efectiva si data emiterii deciziei de catre Consiliul Concurentei, pentru activitatile si actiunile acoperite prin cerere.
ARTICOLUL 16
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intra în vigoare, prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, la data publicarii în Monitorul Oficial al României a ordinului de aprobare.
Pentru a putea beneficia de utilizarea numelui francizorului, precum şi de sprijin din partea acestuia, beneficiarul trebuie sa plateasca anumite sau chiar toate din următoarele tipuri de redevenţe:
Taxa initiala de franciza si alte cheltuieli initiale. Taxa initiala de franciza, ce poate fi returnabila sau nereturnabila, poate varia intre cateva mii si cateva sute de mii de dolari. De asemenea trebuie luata în calcul posibilitatea investirii a cateva zeci de mii de dolari pentru amenajarea sediului, costurile cu echipamentul, utilitatile, precum şi constituirea stocurilor initiale.
Pot fi necesare ÅŸi alte costuri cu licentele de operare, asigurari, aprobari ÅŸi taxe administrative locale.
De asemenea, francizorul poate cere o taxa de inaugurare (Grand Opening Fee) pentru promovarea noii afaceri.
Taxa de redeventa constanta (Continuing royalty payments ). In general aceasta trebuie platita saptamanal, lunar sau trimestrial, ca procent din vanzarile totale, brute sau nete. In anumite cazuri, aceasta poate fi o suma fixa, ce trebuie platita, chiar în cazul în care afacerea nu aduce profit.
Această taxă este justificată prin oferirea catre beneficiar a dreptului de a utiliza numele francizorului şi a imaginii companiei acestuia. Trebuie deci avuta în vedere clauza contractuală a taxei de redeventa, deoarece aceasta poate obliga beneficiarul la plati pe toata durata contractului.
Taxa de marketing sau de publicitate. Anumite contracte pot conţine clauze prin care beneficiarul se obliga sa plateasca francizorului un anumit procentaj din vanzări ca o contributie la fondul global de marketing. De asemenea, unele contracte obliga beneficiarul să cheltuiască o anumita suma, stabilita procentual, in fiecare luna, pentru marketing independent.
Exista retele de franciza construite in etape. Prin acordul de franciza principala (master franchise), intreprinderea francizoare acorda altei persoane, subfrancizor, in schimbul unei compensatii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciza in vederea incheierii de contracte de franciza cu terti francizati (art. 1,3 c al Regulamentului nr. 4087/88).
Drepturile si obligatiile partilor din sistemul de franciza
DREPTURI
Sistemul francizei Francizor – Stabileste si dezvolta sistemul, profitand de avantajele pe care le ofera
Concesionar – Foloseste sistemul asa cum a fost stabilit profitand de avantajele pe care le ofera
Contractul de franciza Francizor / Concesionar – Profita de avantajele pe care le ofera contractul
Marci de produse, marci de fabrica Francizor – Le creaza si stabileste dreptul de proprietate asupra lor
Concesionar – Le foloseste in beneficiul intreprinderii
Reclama, relatii cu publicul Francizor – Stabileste strategia si tipul de campanie publicitara
Concesionar – Profita de pe urma strategiilor si a campaniilor publicitare
Standarde de calitate Francizor – Stabileste standardele
Concesionar
Plati Francizor – Incaseaza taxele de intrare si redeventele periodice
Concesionar
Profituri Francizor – Le retine in folos propriu
Concesionar – Le retine pe cele ramase dapa platile catre proprietar
OBLIGATII
Sistemul francizei Francizor – Pune la dispozitie toate elementele si facilitatile sistemului
Concesionar – Nu face modificari neautorizate
Contractul de franciza Francizor / Concesionar – Respecta termenele si conditiile din contractul semnat
Manualul de functionare Francizor – Elaboreaza un manual de functionare
Concesionar – Respecta manualul de functionare a sistemului francizei
Marci de produse, marci de fabrica Francizor – Le protejeaza
Concesionar – Informeaza francizorul despre orice incalcare a drepturilor de catre altii
Reclama, relatii cu publicul Francizor – Foloseste strategia si campaniile publicitare intr-un mod care sa ii aduca beneficii concesionarului
Concesionar -Contribuie la acoperirea costurilor campaniilor, cand este cazul
Standarde de calitate Francizor –
Concesionar – Respecta standardele
Plati Francizor –
Concesionar – Achita taxele de intrare si redeventele periodice
Profituri Francizor – Le retine in folos propriu
Concesionar – Le retine pe cele ramase dapa platile catre proprietar
Contractul de franciza reprezinta piatra de temelie a relatiilor dintre francizor si francizat /master francizat. Prin acest document se reglementeaza, din punct de vedere juridic, drepturile si obligatiile ambelor parti.
Francizorul ar trebui sa permita potentialilorcandidati sa studieze acest inscris inainte de semnarea sa; situatia ideala o reprezinta cazurile in care viitorul francizat are la dispozitie o perioada de minimum cateva zile, timp in care contractular trebui studiat sianalizat cu multa atentie, preferabil side catre un avocat familiarizat cu aspecte ale conceptului de franciza. De mentionat: se recomanda sa se apeleze la consultarea unui specialist intrucat, de regula, contractele pot avea clauze care sa favorizeze francizorul.
Contractul va contine dispozitii care sa acopere, in detaliu considerabil, obligatiile companiei francizoare, dar si cele ale firmei francizate in ceea ce priveste: mediul de operare a afacerii; formarea si asistenta operationala oferite de catre francizor; pretul si felul produselor/serviciilor; teritoriul unde isi va desfasura activitatea noua franciza; daca e cazul, trebuie sa se faca vorbire de orice exclusivitate; durata contractului si modalitati de reinnoire/reziliere; despagubirile ce vor fi platite de parti in cazul nerespectarii obligatiilor asumate; contravaloarea taxei de intrare; redevente: cuantum si modalitati de plata; aspecte legate de marcile inregistrate, brevete, logo-uri, precum si cesiunea asupra dreptului de folosinta; probleme fiscale; aspecte privind publicitatea, marketingul, situatiile in care francizatul poate cesiona/transfera franciza catre terti; solutionarea litigiilor; practici de operare; cursurile de formare profesionala- unde vor fi tinute si pe cheltuiala cui; se vor mentiona conturile in care se vor face platile, adresele necesare pentru corespondenta, notificari etc.
Nu exista un contract standard deoarece fiecare franciza are specificitatea sa, iar metodele, conditiile si termenii difera considerabil: intr-un fel este structurat un contract de franciza din domeniul mancarii si in altul unul din fashion! Tine de abilitatea celui care intocmeste acest document sa cuprinda toate aspectele importante pentru franciza respectiva; in cazul in care acesta esueaza in demersul sau, e posibil ca rezultatele finale sa nu fie cele scontate.
Contractul de franciza se intalneste in domeniul dreptului proprietatii intelectuale. In Romania regimul juridic al francizei este reglementat prin OG 52/1997, potrivit caruia franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Cu alte cuvinte partile, numite francizor si beneficiar, convin prin incheierea unui astfel de contract ca, francizorul – proprietar al unei afaceri, marci, etc., sa transmita beneficiarului dreptul de a vinde un produs sub numele francizorului. Odata cu acest drept, beneficiarul va avea voie sa utilizeze semnele comerciale ale francizorului, dar si know-how-ul de care acesta dispune in domeniul comercial in care activeaza.
Fransiza este o notiune folosita in sistemul de asigurari de bunuri, iar definitia ei o regasim in legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania. Potrivit acestui act normativ, fransiza reprezinta partea din prejudiciu suportata de persoana pagubita, stabilita ca valoare fixa sau procent din despagubirea totala prevazuta in contractul de asigurare.
Nu toate contractele de asigurare contin clauza privind fransiza, aceasta reprezentand o optiune care se negociaza de catre partile contractante. Atunci cand exista fransiza in contractul de asigurare, persoana pagubita (asiguratul) poate fi obligat sa suporte un anumit procent din paguba indiferent de valoarea acestea sau poate sa suporte un procent din paguba numai daca aceasta depaseste o suma minima agreata de asigurat si asigurator.
Aceasta ultima varianta este cea mai des intalnita in asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.
Art. I. – Se aprobă OrdonanÅ£a Guvernului nr.52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei, emisă în temeiul art. 1 lit. c) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanÅ£e ÅŸi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.224 din 30 august 1997, cu următoarele modificări:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
„Art. 1. – ÃŽn înÅ£elesul prezentei ordonanÅ£e, noÅ£iunile de mai jos se definesc astfel:
a) Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
b) Francizorul este un comerciant care:
– este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie exercitate pe o durată cel puÅ£in egală cu durata contractului de franciză;
– conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
– asigură beneficiarului o pregătire iniÅ£ială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
– utilizează personal ÅŸi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării ÅŸi inovaÅ£iei, asigurând dezvoltarea ÅŸi viabilitatea produsului.
c) Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecţionat de francizor, care aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză, aşa cum este ea definită de către francizori.
d) Know-how este ansamblul formulelor, definiţiilor tehnice, documentelor, desenelor şi modelelor, reţelelor, procedeelor şi al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea şi comercializarea unui produs.
e) ReÅ£eaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între un francizor ÅŸi mai mulÅ£i beneficiari, în scopul promovării unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum ÅŸi pentru dezvoltarea producÅ£iei ÅŸi distribuÅ£iei unui produs sau serviciu.”
2. Articolul 2 se abrogă.
3. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL II
Norme privind relaţiile dintre părţi. Relaţiile
precontractuale, contractuale, postcontractuale”
4. Titlul „SecÅ£iunea I – RelaÅ£iile precontractuale; relaÅ£iile postcontractuale” se elimină.
5. Articolul 3 alineatul 3 – partea introductivă – se modifică ÅŸi va avea următorul cuprins:
„Francizorul se obligă să furnizeze beneficiarului informaÅ£ii despre:”
6. Titlul „SecÅ£iunea a II-a – Contractul de franciză” se elimină.
„Art. 8. – Francizorul va notifica în scris beneficiarului orice încălcare a obligaÅ£iilor contractuale ÅŸi îi va acorda un termen rezonabil de remediere.”
9. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
„Art. 9. – La încetarea relaÅ£iilor contractuale, relaÅ£iile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurenÅ£e loiale.
Francizorul poate să impună obligaÅ£ii ferme fostului beneficiar, asigurând astfel protejarea caracterului confidenÅ£ial al afacerii ÅŸi, în special, neutilizarea know-how de către o reÅ£ea concurentă.”
10. Titlul „SecÅ£iunea a III-a – Contractul de exclusivitate” se elimină.
11. Titlul „SecÅ£iunea a IV-a – Raporturile dintre părÅ£i în reÅ£eaua de franciză” se elimină.
12. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12. – ÃŽn temeiul relaÅ£iilor contractuale cu beneficiarii săi, francizorul va întemeia o reÅ£ea de franciză, care trebuie exploatată astfel încât să permită păstrarea identităţii ÅŸi renumelui reÅ£elei pentru care francizorul este garant.”
13. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
„Art. 13. – ReÅ£eaua de franciză este formată din francizor ÅŸi beneficiari. Prin organizare ÅŸi dezvoltare, reÅ£eaua de franciză trebuie să contribuie la ameliorarea producÅ£iei ÅŸi/sau distribuÅ£iei de produse ÅŸi/sau de servicii.”
14. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
„Art. 14. – Publicitatea pentru selecÅ£ionarea beneficiarilor trebuie să fie lipsită de ambiguitate ÅŸi să nu conÅ£ină informaÅ£ii eronate.”
15. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
„Art. 15. – Documentele publicitare care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui beneficiar vor trebui să fie obiective ÅŸi verificabile.”
16. Articolul 16 se abrogă.
17. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
„Art. 17. – Francizorul selecÅ£ionează beneficiarul care face dovada competenÅ£elor solicitate, respectiv: calităţi manageriale ÅŸi capacitate financiară pentru exploatarea afacerii.
Francizorul, în calitate de iniÅ£iator ÅŸi garant al reÅ£elei de franciză, trebuie să vegheze la păstrarea identităţii ÅŸi a reputaÅ£iei reÅ£elei de franciză.”
18. Titlul „CAPITOLUL IV – SancÅ£iuni ÅŸi contravenÅ£ii” se elimină.
19. Articolul 18 se abrogă.
20. Titlul „CAPITOLUL V – DispoziÅ£ii finale” se elimină.
21. Articolele 19 şi 20 se abrogă.
Art. II. – OrdonanÅ£a Guvernului nr.52/1997 privind regimul juridic al francizei, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o numerotare corespunzătoare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 noiembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
CAPITOLUL I DispoziÅ£ii generale Art. 1. – ÃŽn înÅ£elesul prezentei ordonanÅ£e, noÅ£iunile de mai jos se definesc astfel: a) Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. b) Francizorul este un comerciant care: – este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie exercitate pe o durată cel puÅ£in egală cu durata contractului de franciză; – conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; – asigură beneficiarului o pregătire iniÅ£ială pentru exploatarea mărcii înregistrate; – utilizează personal ÅŸi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării ÅŸi inovaÅ£iei, asigurând dezvoltarea ÅŸi viabilitatea produsului. c) Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecÅ£ionat de francizor, care aderă la principiul omogenităţii reÅ£elei de franciză, aÅŸa cum este ea definită de către francizori. d) Know-how este ansamblul formulelor, definiÅ£iilor tehnice, documentelor, desenelor ÅŸi modelelor, reÅ£elelor, procedeelor ÅŸi al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea ÅŸi comercializarea unui produs. e) ReÅ£eaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între un francizor ÅŸi mai mulÅ£i beneficiari, în scopul promovării unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum ÅŸi pentru dezvoltarea producÅ£iei ÅŸi distribuÅ£iei unui produs sau serviciu. *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 79 din 9 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.147 din 13 aprilie 1998, dându-se textelor o nouă numerotare. OrdonanÅ£a Guvernului nr.52 din 28 august 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.224 din 30 august 1997. CAPITOLUL II Norme privind relaÅ£iile dintre părÅ£i. RelaÅ£iile precontractuale, contractuale, postcontractuale Art. 2. – (1) Faza precontractuală are ca scop să permită fiecărei părÅ£i să-ÅŸi confirme decizia de a colabora. (2) Francizorul furnizează viitorului beneficiar informaÅ£ii care îi permit acestuia să participe, în deplină cunoÅŸtinţă de cauză, la derularea contractului de franciză. (3) Francizorul se obligă să furnizeze beneficiarului informaÅ£ii despre: – experienÅ£a dobândită ÅŸi transferabilă; – condiÅ£iile financiare ale contractului, respectiv redevenÅ£a iniÅ£ială sau taxa de intrare în reÅ£ea, redevenÅ£ele periodice, redevenÅ£ele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de servicii ÅŸi tarifele privind produsele, serviciile ÅŸi tehnologiile, în cazul clauzei obligaÅ£iilor contractuale de cumpărare; – elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat ÅŸi să-ÅŸi întocmească planul financiar; – obiectivele ÅŸi aria exclusivităţii acordate; – durata contractului, condiÅ£iile reînnoirii, rezilierii, cesiunii. Art. 3. – Contractul de franciză trebuie să reflecte interesele membrilor reÅ£elei de franciză, protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului, prin menÅ£inerea identităţii comune ÅŸi a reputaÅ£iei reÅ£elei de franciză. Art. 4. – (1) Contractul de franciză trebuie să definească, fără ambiguitate, obligaÅ£iile ÅŸi responsabilităţile fiecărei părÅ£i, precum ÅŸi orice alte clauze ale colaborării. (2) Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinÅ£e: a) să deÅ£ină ÅŸi să exploateze o activitate comercială, pe o anumită perioadă, anterior lansării reÅ£elei de franciză; b) să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală ÅŸi/sau industrială; c) să asigure beneficiarilor săi o pregătire iniÅ£ială, precum ÅŸi asistenţă comercială ÅŸi/sau tehnică permanentă, pe toată durata existenÅ£ei drepturilor contractuale. (3) Beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele cerinÅ£e: a) să dezvolte reÅ£eaua de franciză ÅŸi să menÅ£ină identitatea sa comună, precum ÅŸi reputaÅ£ia acesteia; b) să furnizeze francizorului orice informaÅ£ie de natură a facilita cunoaÅŸterea ÅŸi analiza performanÅ£elor ÅŸi a situaÅ£iei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficientă în legătură cu franciza; c) să nu divulge la terÅ£e persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată durata contractului de franciză, cât ÅŸi ulterior. Art. 5. – Contractul de franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze: – obiectul contractului; – drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor; – condiÅ£iile financiare; – durata contractului; – condiÅ£iile de modificare, prelungire ÅŸi reziliere. Art. 6. – (1) Contractul de franciză va respecta următoarele principii: – termenul va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiÅ£iilor specifice francizei; – francizorul va înÅŸtiinÅ£a pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenÅ£iei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract; – în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstanÅ£ele care pot să determine o reziliere fără preaviz; – condiÅ£iile în care va putea să opereze cesiunea drepturilor decurgând din contract vor fi cu claritate precizate, în special condiÅ£iile de desemnare a unui succesor; – dreptul de preemÅ£iune va fi prevăzut, dacă interesul menÅ£inerii sau dezvoltării reÅ£elei de franciză necesită recunoaÅŸterea acestui drept; – clauzele de nonconcurenţă vor fi cuprinse în contract, pentru protejarea know-how-ului; – obligaÅ£iile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate ÅŸi vor fi determinate astfel încât să favorizeze atingerea obiectivelor comune. (2) Prin contractul de franciză, francizorul controlează respectarea tuturor elementelor constitutive ale imaginii mărcii. Marca francizorului, simbol al identităţii ÅŸi al renumelui reÅ£elei de franciză, constituie garanÅ£ia calităţii produsului/serviciului/tehnologiei furnizate consumatorului. Această garanÅ£ie este asigurată prin transmiterea ÅŸi prin controlul respectării know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse ÅŸi/sau servicii ÅŸi/sau tehnologii. Francizorul se asigură că beneficiarul, printr-o publicitate adecvată, face cunoscut că este o persoană independentă din punct de vedere financiar în raport cu francizorul sau cu alte persoane. (3) Dreptul care se transferă obligă beneficiarul la plata unei redevenÅ£e ÅŸi îl autorizează să utilizeze marca produselor ÅŸi/sau serviciilor ÅŸi/sau tehnologiilor, know-how-ul ori o altă experienţă deosebită de franciză, precum ÅŸi orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială, după caz, susÅ£inut permanent de asistenÅ£a comercială ÅŸi/sau tehnică a francizorului, pe toată durata de valabilitate a contractului de franciză. Art. 7. – Francizorul va notifica în scris beneficiarului orice încălcare a obligaÅ£iilor contractuale ÅŸi îi va acorda un termen rezonabil de remediere. Art. 8. – (1) La încetarea relaÅ£iilor contractuale, relaÅ£iile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurenÅ£e loiale. (2) Francizorul poate să impună obligaÅ£ii ferme fostului beneficiar, asigurând astfel protejarea caracterului confidenÅ£ial al afacerii ÅŸi, în special, neutilizarea know-how-ului de către o reÅ£ea concurentă. Art. 9. – ÃŽn cazul în care francizorul propune semnarea unui contract de exclusivitate, vor fi respectate următoarele reguli: – dacă este încasată o taxă de intrare în reÅ£eaua de franciză, la semnarea contractului de franciză, suma privind drepturile de exclusivitate, prevăzută în contract, este proporÅ£ională cu taxa de intrare ÅŸi se adaugă acesteia; – în lipsa taxei de intrare, modalităţile de rambursare a taxei de exclusivitate sunt precizate în cazul rezilierii contractului de franciză; – taxa de exclusivitate poate fi destinată pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesare implementării francizei ÅŸi/sau pentru a delimita zona ÅŸi/sau pentru know-how-ul transmis; – contractul de exclusivitate trebuie să prevadă o clauză de reziliere, convenabilă ambelor părÅ£i; – durata este determinată în funcÅ£ie de caracteristicile proprii fiecărei francize. Art. 10. – Francizorul poate să impună o clauză de nonconcurenţă ÅŸi de confidenÅ£ialitate, pentru a împiedica înstrăinarea know-how-ului transmis pe durata contractului de exclusivitate. Art. 11. – ÃŽn temeiul relaÅ£iilor contractuale cu beneficiarii săi, francizorul va întemeia o reÅ£ea de franciză, care trebuie exploatată astfel încât să permită păstrarea identităţii ÅŸi renumelui reÅ£elei pentru care francizorul este garant. Art. 12. – ReÅ£eaua de franciză este formată din francizor ÅŸi beneficiari. Prin organizare ÅŸi dezvoltare, reÅ£eaua de franciză trebuie să contribuie la ameliorarea producÅ£iei ÅŸi/sau distribuÅ£iei de produse ÅŸi/sau de servicii. CAPITOLUL III Publicitate ÅŸi selecÅ£ie Art. 13. – Publicitatea pentru selecÅ£ionarea beneficiarilor trebuie să fie lipsită de ambiguitate ÅŸi să nu conÅ£ină informaÅ£ii eronate. Art. 14. – Documentele publicitare, care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui beneficiar, vor trebui să fie obiective ÅŸi verificabile. Art. 15. – (1) Francizorul selecÅ£ionează beneficiarul care face dovada competenÅ£elor solicitate, respectiv: calităţi manageriale ÅŸi capacitate financiară pentru exploatarea afacerii. (2) Francizorul, în calitate de iniÅ£iator ÅŸi garant al reÅ£elei de franciză, trebuie să vegheze la păstrarea identităţii ÅŸi a reputaÅ£iei reÅ£elei de franciză
privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti*
___________
*Text actualizat pana la data de 18.06.2002, avandu-se in vedere urmatoarele acte:
– Legea nr. 356/2002.
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutie si ale art. 1 lit. T din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1. – Partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti.*
___________
*Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 1 din Legea nr. 356/2002.
Art. 2. – In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala.
Art. 3. – Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti cei care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
In toate celelalte cazuri dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, diminuat cu 20%.
Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in functie de care se stabileste dobanda legala, este cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul I al anului in curs, si cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul II al anului in curs.
Dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija Bancii Nationale a Romaniei.*
___________
*Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 2 din Legea nr. 356/2002.
Art. 4. – In relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.
Art. 5. – In raporturile civile dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an.
Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia se datoreaza numai dobanda legala.
Art. 6. – Prin dobanda se intelege nu numai sumele socotite in bani cu acest titlu, dar si alte prestatii sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obliga drept echivalent al folosintei capitalului.
Art. 7. – Plata anticipata a dobanzilor se poate efectua pe cel mult 6 luni. Dobanda astfel incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatiile ulterioare.
Art. 8. – Dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate.
Cu toate acestea, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.
Dispozitiile alin. 1 si 2 nu se aplica contractului de cont curent, precum si atunci cand prin lege s-ar dispune altfel.
Art. 9. – In raporturile civile obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in conditiile prezentei ordonante este nula de drept.
Art. 10. – Dobanzile percepute sau platite de Banca Nationala a Romaniei, de banci, de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., de organizatiile cooperatiste de credit si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.*
Dispozitiile prezentei ordonante nu sunt aplicabile nivelului dobanzii stabilite prin hotarari ale colegiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi, potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, cu modificarile ulterioare.
___________
*Alineatul 1 a fost modificat prin articolul unic, pct. 3 din Legea nr. 356/2002.
Art. 11. – Abrogat*
___________
*Articolul a fost abrogat prin articolul unic, pct. 4 din Legea nr. 356/2002.
AVOCAT ALICE STRECHEANU 