Cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare la judecată MODEL


Cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare la judecată

Sediul materiei:
• Art. 13 alin. (2) C. proc. civ.
• Art. 148-151 C. proc. civ.

Instanţa …..
Dosar nr. …../…../…..
Completul …..
Termenul de judecată …..

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul (nume ….., prenume ….),personal, în calitate de parte ….., în dosarul nr. …../…../….., în care părţi sunt (nume ….., prenume ….)
sau
Subscrisa (denumirea …..), prin reprezentant (nume ….., prenume …..) în calitate de parte ….., în dosarul nr. …../…../….., în care părţi sunt (nume ….., prenume ….), formulăm

CERERE DE AMÂNARE PENTRU IMPOSIBILITATE DE PREZENTARE

prin care solicităm instanţei să amâne judecata şi să acorde un nou termen.

În fapt, arătăm că nu ne putem prezenta la termenul acordat întrucât …..

În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 13 alin. (2) din C. proc. civ.

În dovedire, depunem următoarele înscrisuri ….. .
Depunem prezenta cerere într-un singur exemplar.Data, Semnătura ,

Published in: on noiembrie 30, 2023 at 12:08 PM  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

ACT  CONSTITUTIV SRL-MODEL


Fotografie de jimmy teoh pe Pexels.com

MODEL

ACT  CONSTITUTIV AL

SOCIETĂŢII …………………………………………………..  S.R.L.

(MAI MULŢI ASOCIAŢI)

                        Între:

                        D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în ……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud. ………., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

                        Societatea ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ………………………., înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare  …………………………….., reprezentată de d-nul/d-na    …………………………. , conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. …. din data de…………

şi

                        D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în ……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud. ………., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

                        Societatea ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ………………………., înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare  …………………………….., reprezentată de d-nul/d-na    …………………………. , conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. …. din data de…………

şi

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În conformitate cu dispoziţiile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a intervenit prezentul act constitutiv prin care s-a hotărât înfiinţarea unei societăţi  cu răspundere limitată.

CAP. I. FORMA JURIDICĂ, DENUMIREA, DURATA,SEDIUL SOCIAL

Art. 1.1.  Forma juridică

            Societatea este o persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată. Societatea îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislaţia în vigoare şi ale prezentului act constitutiv. Societatea este titulară de drepturi si obligaţii şi răspunde faţă de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii răspund numai în limita aportului la capitalul social.

            Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege.

Art. 1.2. Denumirea

            Denumirea societăţii este: .……………………. S.R.L., conform dovezii privind disponibilitatea firmei nr. …………….. , din …………………. , eliberată de Oficiul Registrului Comerţului de le lângă Tribunalul ………………….. .

            În toate actele – facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înregistrare în  registrul comerţului ,codul unic de înregistrare şi capitalul social. Sunt exceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

            Dacă societatea îşi creează o pagină de internet proprie, aceste informaţii vor fi publicate şi pe pagina de internet a societăţii.

            Modificarea denumirii societăţii se realizează în urma hotărârii adunării generale a asociaţilor şi numai după ce, în prealabil, s-a efectuat operaţiunea de verificare a  disponibilităţii  firmei.

Art. 1.3. Durata

Durata de funcţionare a societăţii este nedeterminată.

                                    sau

Durata de funcţionare a societăţii este pe o perioadă de ……. ani, de la data de…….. până la data de ……… și poate fi prelungită în condițiile prevăzute de lege.

Art. 1.4. Sediul social.

            Sediul societăţii este în …………………, Str. ……………………………………., nr. ….., bl. …… sc. …, et. ….., ap. …, judeţ/sector………………..

            Sediul societăţii poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea condiţiilor de formă şi publicitate prevăzute de lege.

            Societatea va putea înfiinţa sedii secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – şi la alte adrese, în alte localităţi din România şi alte state, cu respectarea prevederilor legale în materie.

CAP. II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Art.2.1. Obiectul de activitate al societăţii este:

  – Domeniul principal de activitate este ……………………….., căruia îi corespunde grupa CAEN  _ _ _

                                  – activitatea principală:clasaCAEN _ _ _ _ ………… ………… ……….

                                  – activităţi secundare: clasa CAEN _ _ _ _ ……………………………………

                                                              clasa CAEN _ _ _ _ ……………………………………

                                                                   clasa CAEN _ _ _ _ ……………………………………

                                                                   clasa CAEN _ _ _ _ ……………………………………

                                                                   clasa CAEN _ _ _ _ ……………………………………

                                                            ………………………………………………………………

 Art. 2.2. Activitatea societăţii se va putea desfăşura şi în pieţe, târguri şi oboare etc.

 Art. 2.3. În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Obiectul de activitate al societăţii poate fi modificat, prin extinderea sau restrângerea sa, conform hotărârii adunării generale a asociaţilor.

CAP.III. CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE

Art.3.1. La constituire, capitalul social subscris şi vărsat al societăţii este de ……………. lei, din care:

  • …………………………………lei, aport în numerar;
  • …………………………………lei, reprezentând ……………….. EUR/USD/……, la cursul B.N.R. din data de ,……lei/1 EUR/USD/…., aport în numerar;
  •  …………………………………lei, reprezentând (descriere bun aportat)……………………………, aport în natură;

fiind împărţit într-un număr de ……. părţi sociale, cu o valoare nominală de …………… lei/parte socială.

Art.3.2. Capitalul social este deţinut de către asociaţi astfel:

  1. Nume ……………….. Prenume …………………………….., aport la capitalul social ………….%, reprezentând un număr de ……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi  participare la pierderi……………%;
  2. Nume ………………..  Prenume …………………………….., aport la capitalul social ………….%, reprezentând un număr de ……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi  participare la pierderi……………%;

şi/sau

  • Societatea ……………………., aport la capitalul social ………….%, reprezentând un număr de ……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………% şi  participare la pierderi……………%;

Art. 3.3. Capitalul social poate fi modificat prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

               Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a.

               Orice creditor poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

               Majorarea capitalului social se va face pe baza hotărârii adunării generale a asociaţilor prin aport  în natură sau în numerar al asociaţilor.

               Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini.

Art. 3.4. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile. Asociaţii sunt răspunzători până la concurenţa sumei reprezentând părţile sociale pe care le posedă.

Art. 3.5. Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.

            Transmiterea părţilor sociale către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.

            Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. (2), se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

            Transmiterea părţilor sociale se înregistrează în Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii.

            Actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociaţi vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

            Asociaţii convin de comun acord ca, în cazul decesului unuia dintre ei, să acorde succesorilor calitatea de asociat. Societatea este obligată la plata părţilor sociale către succesor, conform ultimei situaţii financiare aprobate, în cazul în care acesta nu doreşte intrarea în societate.

CAP. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ASOCIAŢILOR

Art. 4.1. Părţilesociale conferă posesorilor lor drepturi egale respectându-se pentru fiecare asociat următoarele: 

                        – dreptul la dividende, în funcţie de aportul la capitalul social al fiecărui asociat;

                        – acordarea unei cote proporţionale cu activul social rezultat în caz de lichidare;

            – dreptul de participare la conducerea societăţii prin exercitarea dreptului la vot şi controlul   asupra evidenţelor şi registrelor contabile;

                        – dreptul de  a fi informat asupra activităţii societăţii;

                        – dreptul de  a se retrage din societate;

Art. 4.2. În virtutea drepturilor conferite asociaţii se obligă:

– să se informeze reciproc şi onest în cadrul adunărilor generale ale asociaţilor, precum şi în orice alte situaţii asupra problemelor ce privesc activitatea societăţii;

– să nu întreprindă acţiuni care vor putea aduce atingerea intereselor societăţii, fapt care poate determina excluderea sa prin hotărârea adunării generale a asociaţilor;

– să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii.

Art. 4.3. Participarea la profit şi pierderi a asociaţilor se va face proporţional cu părţile sociale subscrise şi depuse de fiecare la constituirea capitalului social cu excepţia pierderilor produse prin fraudă de oricare dintre părţi.

                                                        CAP. V. CONDUCEREA SOCIETĂŢII

Art. 5.1. Adunarea generală a asociaţilor este organul suprem de conducere a societăţii şi are următoarele atribuţii principale:

                        – să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;

                        – să desemneze administratorii şi cenzorii sau după caz, auditorii interni, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

                        – să modifice actul constitutiv.

                        – alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

            Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.

            Pentru hotărârea având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor  asociaţilor, în afară de situaţia când legea  prevede altfel. Asociatul care nu este de acord cu modificarea actului constitutiv are dreptul să se retragă.

            Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată a doua oară poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi. Votul este deschis sau secret.

Art. 5.2. Asociatul care într-o operaţiune determinată are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind această operaţiune.

            Asociatul care contravine dispoziţiilor alin.1 este răspunzător de daunele cauzate societăţii.

Art. 5.3. Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor  asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între el şi societate.

CAP. VI. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Art. 6.1. Administrarea societăţii se face, de către d-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în ……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud. ………., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

Societatea ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în ………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ……………….,cu număr de ordine J…./……………….., CUI ……………………, reprezentată de d-nul/d-na    …………………………. , conform Hotărâri Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. …. din data de………… ,

 având puteri depline de reprezentare şi administrare a societăţii, pe o perioadă nelimitată*/de…….ani.

(În cazul în care sunt numiţi mai mulţi administratori, se vor menţiona puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat).

*Potrivit prevederilor art. 2015 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dacă părțile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea lui.

Art. 6.2. Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorului, un registru al societăţii în care se vor înscrie după caz, numele şi prenumele asociatului,denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea fiecăruia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea.  Administratorul este răspunzător faţă de societate pentru:

                        – realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;

                        – existenţa reală a dividendelor plătite;

                        – existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

                        – exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale;

                        – stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;

Art. 6.3. Administratorul este obligat să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar.

Un asociat sau un număr de asociaţi ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunării generale arătând scopul acestei convocări.

Art. 6.4. Reprezentarea şi administrarea societăţii se realizează de către administrator în limitele competenţei stabilite prin adunarea generală a asociaţilor în acord cu dispoziţiile Legii societăţilor nr 31/1990 – privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP.VII. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

Art. 7.1. Exerciţiul economico – financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie ale fiecărui an.

Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii.

Art. 7.2. Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Art. 7.3. Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute de lege.

Art. 7.4. Profitul net  al societăţii se stabileşte prin situaţia financiară aprobată de asociaţi.

                        1. Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

                        2. Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei  financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea  datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, dacă prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.

                        3. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor prevăzute de lege se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.

                        4.  Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor plătite contrar dispoziţiilor anterioare, se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

5.  Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel. 

Beneficiul cuvenit asociaţilor se împarte între aceştia în cote proporţionale cu participarea la capitalul social, dacă asociaţii nu hotărăsc altfel.

CAP. VIII. CONTROLUL ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

Art. 8.1. Controlul activităţii societăţii  îl exercită asociaţii sau cenzorii, când sunt numiţi de asociaţi sau, după caz, de către auditorii financiari.

            Aceştia vor supraveghea gestiunea societăţii, vor verifica dacă situaţia financiară, contul de profit şi pierderi este legal întocmit şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea situaţiei financiare.

Art. 8.2. La data prezentului act constitutiv este numit cenzor:

– d-nul/dna ………………………, cetăţean român, domiciliat ……………………., Str. ……………………, nr. …….. bl. ……….., sc…….. et. ………, ap. …….., judeţ/sector …….., identificat cu B.I/C.I. Seria ……….. nr. …………………, eliberată la data de ………………. de către Secţia ..Poliţie, CNP: ………………. fără antecedente penale, născut/ă la data de …………. în ………. ….., Jud. ……… , până la data de …………………….;

sau

Societatea ………………….. S.R.L. , persoană juridică cu sediul în …………………….., str.……………………… nr. ……………, bl. …………, sc……… , ap. …………., sector ………….., înmatriculată la Registrul Comerţului …………………………… cu J/…../ ……../…….., avândCUI: ………….., reprezentată ded-nul/d-na    …………………………. , …………………., până la data de ……………, expert contabil autorizat.

sau, după caz,

La data prezentului act constitutiv este numit auditor financiar:

        – d-nul /d-na ………………………………, cetăţean român  domiciliat/ă în ………………….., Str ……………………. nr …. Judeţ/sector …. ,  identificat cu BI/CI ,seria …… nr ………. eliberat/ă de Secţia … Politie ,la data de ………………. născut la data de  ……………… în ………………, judeţ/sector …………., CNP ……………………

sau ,

 Societatea ………………….. S.R.L. , persoană juridică cu sediul în …………………….., str.……………………… nr. ……………, bl. …………, sc……… , ap. …………., sector ………….., înmatriculată la Registrul Comerţului …………………………… cu J/…../ ……../…….., avândCUI: ………….., reprezentată de d-nul/d-na    …………………………. , …………………., până la data de ……………, expert contabil autorizat.

Art. 8.3. Societatea va ţine contabilitatea operaţiunilor în mod regulat şi va întocmi la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar documentele prevăzute în legislaţia financiară contabilă în vigoare.

CAP. IX. EXCLUDEREA ŞI RETRAGEREA ASOCIAŢILOR

Art. 9.1. Poate fi exclus din societate:

                        –  asociatul care pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

                        – asociatul-administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul său sau al altora.

Art. 9.2. Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat. Asociatul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de societate până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere, hotărâre ce va dispune şi structura participanţilor la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

Art. 9.3. Retragerea din societate se va face:

                        – cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;

                        – în situaţiile prevăzute la art. 5.1. alin.3, conform actului constitutiv;

                        – când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supuse numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 9.4. Hotărârea definitivă de excludere sau retragere se va depune în 15 zile la Registrul Comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii de excludere se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial.

CAP. X.  DIZOLVAREA SOCIETĂŢII ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII

Art. 10.1. Au ca efect dizolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat să ceară lichidarea acestuia:

                        – trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori cu cel puţin trei luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform  art.119 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

                        – imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;

                        – declararea nulităţii societăţii;

                        – hotărârea adunării generale;

                        – hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice; precum şi neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

                        – falimentul;

                        – alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;

Art.10.2 Când datorită decesului unui asociat, numărul minim de asociaţi va fi sub cel prevăzut de lege, societatea îşi va continua activitatea cu moştenitorii defunctului.

Art. 10.3. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a .    

         Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării .

Art. 10.4. Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz contrar va fi personal şi solidar răspunzător pentru operaţiunile pe care le-a întreprins.

         Interdicţia prevăzută la alin.1 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii (în cazul în care durata de funcţionare a societăţii este limitată) ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.

Art. 10.5. Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, sunt obligatorii următoarele reguli:

         – până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continuă să-şi exercite atribuţiile, cu excepţia celor prevăzute la art. 233 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

– actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care îi ţine locul, precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Asociaţii pot hotărî, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

 Prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între asociaţi. În lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării, prevăzută de prezenta lege.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din registrul comerţului. Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator

al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciară.

Art. 10.6. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice.Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi – persoane fizice ale societăţii lichidatoare – trebuie să fie  lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.

      Toate actele emanând de la societate trebuie să arate ca aceasta este în lichidare.

Art. 10.7. Lichidatorii au obligaţia, îndată după intrarea în funcţie, ca împreună cu administratorul societăţii să facă un inventar şi să încheie situaţia financiară, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii şi să le semneze.

      Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze,  patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de către administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operațiunile lichidării, în ordinea datei lor.

Art. 10.8. Lichidatorii vor putea:

                        – să stea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;

                        – să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;

                        – să vândă prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;

                        – să facă tranzacţii;

                        – să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii, chiar şi în caz de faliment al debitorilor, dând chitanţă.

                        – să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice acte necesare.

În lipsa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, lichidatorii nu pot să constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu sunt autorizaţi de instanţă.

      Lichidatorii ce întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului lichidării, sunt răspunzători personal şi solidari de executarea lor.

Art. 10.9. Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nicio sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare înaintea achitării creditelor societăţii. Împotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţie.

Art. 10.10. Lichidatorii ce au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea să execute împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.

Art. 10.11. Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile ce decurg din creanţele la termen, până la concurenţa bunurilor existente, în patrimoniul societăţii şi numai după aceea, de a se îndrepta împotriva asociaţilor pentru plata sumelor datorate, din valoarea aporturilor la capitalul societăţii.

Art. 10.12. Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data dizolvării. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, oficiul registrului comerţului poate prelungi acest termen cu încă un an, dar nu mai mult de două ori.

Art. 10.13. După terminarea lichidării societăţii, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară şi să propună repartizarea activului între asociaţi.

            Asociatul nemulţumit poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.

            Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acele ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.

Art. 10.14. În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea societăţii din Registrul Comerţului. Radierea se poate face şi din oficiu, în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

            Situaţia financiară semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată pe pagina de Internet a oficiului registrului comerţului.

            Lichidarea nu eliberează asociaţii şi nu împiedică declararea în stare de faliment a societăţii.

Art. 10.15. După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

            Registrele societăţii vor fi păstrate timp de 5 ani.

CAP. XI. LITIGII

Art. 11.1.Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.

Art. 11.2.Litigiile societăţii născute din contractele economice încheiate cu persoane fizice sau juridice precum şi litigiile patrimoniale dintre asociaţi şi societate vor fi soluţionate de instanţele competente prin aplicarea dreptului material român.

Art. 11.3. Litigiile personalului angajat de societate se rezolvă potrivit legislaţiei muncii în vigoare în România.

CAP.XII. DISPOZIŢII FINALE

Art.12.1. Prezentul act  constitutiv intră în vigoare azi,……………., data semnării lui de către asociaţi.

Art.12.2. Prevederile actului constitutiv se completează cu normele Codului Civil, Codului Muncii, Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi ale legislaţiei civile în vigoare.

Principalele elemente care vor fi luate in considerare pentru stabilirea rezidentei fiscale in Romania


Fotografie de Karolina Grabowska pe Pexels.com
 -domiciliul in Romania;
– locuinta permanenta din Romania a persoanei fizice, locuinta care poate fi in proprietate sau inchiriata, dar care ramane oricand la dispozitia acestuia si a familiei sale;
-centrul intereselor vitale amplasat in Romania;
– persoana fizica este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat.
    Autoritatea fiscala competenta va analiza indeplinirea conditiilor de rezidenta in functie de situatia concreta a persoanei fizice, luand in considerare prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri sau prevederile Codului Fiscal, dupa caz, precum si documentatia prezentata si va stabili daca persoana fizica nerezidenta pastreaza rezidenta fiscala a celuilalt stat potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri sau va fi persoana fizica rezidenta fiscal in Romania.

    In termen de 30 de zile de la depunerea formularului, daca este cazul,autoritatea fiscala va notifica persoana fizica daca aceasta are obligatie fiscala integrala in Romania sau va fi impusa numai pentru veniturile obtinute din Romania. In cazul obligatiei fiscale integrale, persoana fizica rezidenta este supusa impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei.
    Published in: on octombrie 26, 2017 at 11:16 AM  Lasă un comentariu  
    Tags: , , , , , , , , , , , ,

    RETRACTUL LITIGIOS


    Fotografie de Andrea Piacquadio pe Pexels.com

    Este acea operatiune juridica prin care, daca una dintre parti a vandut in conditiile legii un drept litigos, adversarul acesteia poate sa elimine din proces persoana care a cumparat dreptul litigios, platindu-i suma cu care a cumparat dreptul litigios impreuna cu dobanzile si cheltuielile aferente, conform art. 1402 C.civ.

    Drepturi litigioase care se pot vinde:

    Cesiunea (vanzarea) unui drept litigios poate avea ca obiect orice drept, real ori de creanta, fie un drept de proprietate intelectuala, drepturi succesorale, daca spre exemplu privesc masa de impartit sau cand exista neintelegeri intre mostenitori. Spre deosebire de o vanzare-cumparare obisnuita, vanzarea dreptului litigios este un contract in care partile nu cunosc existenta dreptului lor din momentul realizarii acordului de vointa. Dimpotriva, de aceea contractul este unul aleatoriu, caci vanzatorul nu poate garanta cumparatorului ca va castiga procesul.

    Exista insa si interdictii cu privire la drepturile litigioase care pot fi vandute. Astfel, sunt interzise sub orice forma instrainarile unor terenuri aflate in litigiu pana la data ramanerii irevocabile si definitive a hotararii date in procesul respectiv. De asemenea, judecatorii, procurarii si avocatii nu pot cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a caror circumscriptie isi exercita profesia sau functia. Iar procurorii de la Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie precum si judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu pot cumpara drepturi litigioase indiferent de locul in care s-ar judeca procesul respectiv pe teritoriul Romaniei.

    Conditiile retractului litigios

    Cu alte cuvinte, pentru ca retractul sa fie unul valabil este obligatoriu sa existe:
    -un proces aflat in curs de judecata de fond, atat la momentul realizarii cesiunii dreptului cat si la momentul efecutarii retractului litigios.
    -cesiune sa se faca in schimbul unui pret. Cu alte cuvinte nu poate exista retract litigios in cazul contractului de intretinere, schimb ori donatie, contracte care nu au pret.
    -exercitarea retractului trebuie sa fie insotita de remiterea pretului, a cheltuielilor si a dobanzilor aferente, asa cum se specifica in art. 1402 C civ.
    -retractul sa fie exercitat in fata instantei de juecata sau sa fie notificat pe cale extrajudiciara

    Cazuri in care nu se poate efectua retractul litigios

    Legea prevede limitativ ca nu se poate exercita retractul litigios in urmatoarele cazuri:
    -cand cesiunea s-a facut catre un comostenitor sau un coproprietar al dreptului cedat
    -cand cesiunea s-a facut de la un creditor pentru a plati o creanta
    -cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista litigiul

    Efectele retractului litigios

    Cel mai important efect al retractului litigios este stingerea procesului, pentru ca cel care il exercita – retractantul – dobandeste in fapt atat calitatea de reclamant cat si cea de parat in acelasi proces, ceea ce nu este posibil in materie procesuala. Cedentul, cel care a vandut dreptul litigios, nu va putea cere retractantului sa ii plateasca pretul cesiunii in cazul in care nu il primeste de la cesionar, deoarece nu s-a format nici un raport juridic intre acestia.

     

    Published in: on august 28, 2011 at 10:14 AM  Comments (1)  
    Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

    Ce poti pierde cand nu mai poti rambursa creditul


    Pentru că nu mai au cum să vândă locuinţele luate de la datornici la preţurile din anii trecuţi, băncile au dreptul legal de a se îndrepta împotriva altor bunuri ale restanţierului pentru a acoperi integral datoria.

    Juriştii spun că pot apărea trei situaţii în cazul unei executări silite. Prima, destul de rară în actuala perioadă de criză, este aceea în care preţul de vânzare a bunului este mai mare decât datoria, caz în care diferenţa este returnată clientului. În cea de-a doua situaţie, mult mai frecventă acum,suma obţinută prin vânzarea garanţiei în cadrul procedurii de executare silită să fie mai mică decât creanţa băncii.

    În această situaţie,banca are dreptul de a continua procedurile de executare silită ca creditor negarantat, putând să urmărească orice bun aflat în patrimoniul debitorului.Aşadar, banca va solicita datornicului o sumă de bani egală cu diferenţa dintre preţul de vânzare a bunului şi creanţa clientului către bancă sau va trece la executarea altor bunuri ale acestuia.

    Creanţa definită la momentul trecerii la executarea silită este formată din principal neachitat (suma împrumutată), dobânda aferentă creditului neachitat, calculată până la data declanşării procedurii de executare, şi penalităţi de întârziere, conform clauzelor contractului de credit.

    Bancherii recunosc că obţin pentru bunurile scoase la licitaţie preţuri substanţial mai mici decât cele la care au fost evaluate iniţial garanţiile. De exemplu, Raiffeisen Bank vinde un apartament de patru camere în Bucureşti (zona Giurgiului) anunţând un preţ de pornire de 59.000 de euro, în condiţiile în care preţul de evaluare este de circa 80.000 de euro.

    O a treia ipostază include posibilitatea ca, pe parcursul licitaţiei publice, să apară şi fraude: „mai există o situaţie, când imobilul adus în garanţie şi supus vânzării silite este adjudecat direct de către bancă, în contul creanţei, pentru motivul că există riscul ca regulile licitaţiei publice să fie folosite de către participanţi în scopul adjudecării sub preţul de pornire. Este o situaţie mai rar întâlnită când banca în sine cumpără proprietatea scoasă la vânzare“.

    Unii clienţi ai băncilor care nu au mai putut plăti ratele vor fi nevoiţi să cedeze locuinţa luată prin  credit la pachet cu cheile maşinii

    Indicat  ar fi ca băncile să solicite clienţilor fie să aducă garanţii suplimentare, fie să ramburseze anticipat o parte din împrumut până îl aduc la o valoare similară cu garanţia. Multe bănci au preferat însă să penalizeze clienţii altfel, adică prin creşterea dobânzilor, reuşind doar să crească riscul de neplată. Unii clienţi penalizaţi astfel au ajuns tot în situaţia de a fi executaţi silit şi, conform legilor, să plătească sume în plus din cauza scăderilor de pe piaţa imobiliară.

    Dictionar de franciza


    Fotografie de Engin Akyurt pe Pexels.com

    Franciza– se realizeaza prin reproducerea unei afaceri de succes in conditiile convenite cu titularul acestei afaceri. Franciza presupune un transfer de cunostinte de la titularul afacerii de succes catre intreprinzatorul pe care l-a selectionat. Franciza presupune exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuala si industriala apartinand titularului unei afaceri de succes de catre un nou intreprinzator in schimbul pretului convenit. Franciza inseamna un parteneriat total intre francizor si francizat, un schimb permanent de informatii intre acesti parteneri, o cooperare stransa si continua pentru reusita comuna in afacerea propusă de partenerii de afacere.
    Astfel, in Codul deontologic al Asociatiei Romane de Franciza, franciza este definita ca fiind „un sistem de comercializare a produselor si/sau serviciilor si/sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre intreprinderi, distincte si independente sub aspect juridic si financiar, francizorul si francizatii sai, in care francizorul acorda francizatilor sai dreptul si impune obligatia de a exploata o intre¬prindere in conformitate cu conceptul francizorului. Dreptul astfel concedat autorizeaza si obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau indirecte, sa utilizeze firma si/sau marca produselor si/sau ser¬viciilor, savoir faire-ul si alte drepturi de proprietate intelectuala, sustinut prin aportul continuu de asistenta co¬merciala si/sau tehnica in cadrul si pe durata contractului de franciza scris, incheiat intre parti in acest scop”.

    Franciza = un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita Francizor, acorda unei alte persoane, denumita Beneficiar sau Francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

    Francizor = un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate; confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.

    Beneficiar sau francizat = un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizori.

    Reteaua de franciza = cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau un serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.

    Know-how-ul = ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, precedeelor si altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.

    Contractul de franciza trebuie sa defineasca clar obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti, precum si orice alte clauze ale colaborarii.

    Contractul de franciza trebuie sa cuprinda urmatoarele clauze:

    – obiectul contractului,
    – drepturile si obligatiile partilor,
    – conditiile financiare,
    – durata contractului,
    – conditiile de modificare, prelungire si reziliere.

    Franciza poate fi: de distributie, de servicii sau industriala.

    Revista „Franchise International” defineste o franciza ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plateste pentru „marca”( numele) si „instruirea”(know-how-ul) in sistemele, operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o taxa ulterioara denumita „taxa de franciza”( un procent din cifra de afaceri).

    Master franchising =O persoana fizica sau o organizatie este desemnata drept „concesionar principal” intr-o anumita tara pe care sa o dezvolte dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare regionala, multipla sau unica.

    Regional franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept „concesionari regionali” intr-o anumita tara pentru a dezvolta regiuni mari din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare multipla sau unica.

    Area Development Franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept „concesionari de dezvoltare a unei regiuni” intr-o anumita tara pentru a dezvolta anumite regiuni din acea tara ( de exemplu orase importante, regiuni provinciale) dupa stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin coordonarea lanturilor de desfacere pe care le conduc. In general, in acest caz sunt preferate lanturile conduse de mai multi decat cele sub-francizate.

    Joint venturing =Un francizor se asociaza cu un partener de afaceri compatibil dintr-o anumita tara ( de exemplu un intreprinzator, o intreprindere, o organizatie guvernamentala) pentru dezvolta in co-finantare o anumita tara sau parti din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul agreate. Dezvoltarea retelei poate fi facuta fie prin sub-francizare, fie prin dezvoltarea unui lant de desfacere.

    Direct franchising =Un francizor recruteaza, instruieste si sprijina francizati dintr-o anumita tara prin control de la distanta fie de la sediul central, fie dintr-un birou deschis in tara respectiva sau printr-un agent sau broker autorizat. Aceasta varianta presupune cele mai scazute costuri din partea francizorului, dar nu mai detine controlul – cel mai important element al unei francize de succes.

    REGULAMENT privind practicile anticoncurentiale


    REGULAMENT
    pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din Legea concurentei nr.21/1996, privind practicile anticoncurentiale

    ARTICOLUL 1
    Dispozitii generale
    (1) Sunt interzise, fiind nule de drept, întelegerile, exprese sau tacite, dintre agentii economici sau asociatiile de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate între acestia, care intra sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, denumita în continuare lege, în afara de cazurile exceptate de catre Consiliul Concurentei, prin decizie, în baza prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, precum si folosirea abuziva a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici, prin recurgerea la faptele anticoncurentiale si la practicile abuzive care intra sub incidenta art. 6 din lege.
    (2) Conform art. 8 din lege, prevederile art. 5 si 6 din lege nu sunt incidente în privinta agentilor economici sau gruparilor de agenti economici a caror cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurentiale nu depaseste plafonul stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, iar cota de piata detinuta de agentul economic sau de agentii economici participanti la grupare nu depaseste 5%.
    (3) Limitele prevazute la alin. (2) nu se aplica practicilor anticoncurentiale care privesc preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei sau participarea în mod concertat, cu oferte trucate, la licitatii sau la alte forme de concurs de oferte, aceste practici anticoncurentiale, descoperite si dovedite, fiind interzise automat si sanctionate conform prevederilor legii.
    (4) Cazurile de încalcare a interdictiilor prevazute la art. 5 alin. (1) si la art. 6 din lege, descoperite si investigate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în conditiile procedurii prevazute de lege la cap. V si detaliate în prezentul regulament, vor fi sanctionate prin deciziile emise în conformitate cu prevederile cap. VI din lege.
    (5) Beneficiul exceptarii prevazut la art. 5 alin. (2) din lege se obtine:
    a.prin dispensa acordata de Consiliul Concurentei pentru cazuri individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, la solicitarea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici, care vor trebui sa probeze îndeplinirea conditiilor stabilite la art. 5 alin. (2).
    Deciziile de acordare a dispenselor vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care se acorda dispensa, precum si conditiile si obligatiile care trebuie respectate de catre beneficiarii dispensei.
    Procedura de întocmire a cererilor pentru dispense, informatiile care trebuie prezentate, procedura de investigare si de emitere a deciziilor si termenele de observat sunt stabilite prin prezentul regulament.
    b.prin încadrare într-o categorie exceptata prin regulament al Consiliului Concurentei, pentru urmatoarele categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate: distributia selectiva, agregata sau exclusiva, cumpararea exclusiva, cercetare-dezvoltare, specializare, licenta de brevete si comunicare de know-how, francisa, distributie de autovehicule, piese de schimb si service, asigurari.
    Deciziile de acordare a beneficiului exceptarii vor fi luate pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, notificate de catre agentii economici sau asociatiile de agenti economici la Consiliul Concurentei, în conditiile de procedura stabilite prin Regulamentul privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate.

    ARTICOLUL 2
    Procedura de acordare a exceptarii de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate
    (1) Pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, anterioare sau posterioare intrarii în vigoare a legii, care intra sub incidenta interdictiei prevazute la art. 5 alin. (1) din lege, dupa publicarea în Monitorul Oficial al României a Regulamentului privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, respectiv a prezentului regulament, se va proceda dupa cum urmeaza:
    a.pentru a beneficia de exceptarea pe categorie, daca îndeplinesc conditiile stabilite de Consiliul Concurentei prin Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de întelegeri, decizii de asociere si practici concurentiale, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor înainta notificarea la Consiliul Concurentei, în conditiile, termenele si conform procedurii stabilite prin regulament.
    Pentru a se asigura îndeplinirea conditiilor de încadrare în categoria respectiva de acorduri exceptate, agentii economici în cauza vor putea sa renegocieze acordul;
    b.pentru a obtine dispensa în cazurile individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, în conditiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor solicita Consiliului Concurentei dispensa în conditiile prezentului regulament.
    (2) Neobservarea prevederilor alin. (1) nu excepteaza întelegerile, deciziile de asociere si practicile concertate de la interdictia stabilita prin art. 5 alin. (1) din lege, iar agentii economici în cauza vor fi supusi sanctiunilor prevazute de aceasta, chiar daca respectivele acorduri, decizii de asociere ori practici concertate ar îndeplini conditiile de exceptare individuala ori s-ar încadra într-o categorie exceptata.

    ARTICOLUL 3
    Procedura de certificare prealabila de catre Consiliul Concurentei ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege
    (1) Înainte de a stabili o întelegere, o decizie de asociere sau o practica concertata, ori înainte de a realiza o pozitie dominanta pe piata, agentii economici sau asociatiile de agenti economici implicati pot solicita Consiliului Concurentei o certificare prealabila ca nu exista motiv pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege cu privire la comportamentul concurential preconizat.
    (2) Pentru certificare, agentii economici sau asociatiile de agenti economici vor înainta cererea, în conditiile si conform procedurii stabilite prin prezentul regulament. Cererea va fi întocmita conform formularului-tip utilizat si pentru solicitarile de dispensa individuala, conform art. 5 alin. (2) din lege.
    (3) Formularul-tip, anexat la prezentul regulament, va putea fi folosit si pentru cererea de certificare prealabila, pentru cazurile în care comportamentul pe piata nu este considerat abuz si nu intra sub incidenta art. 6 din lege.
    (4) Cererilor de certificare prealabila li se aplica procedura de furnizare a informatiilor, de investigare a cazului si de luare a deciziilor, conform prezentului regulament.
    ARTICOLUL 4
    Definirea termenilor piata, parte substantiala din piata si pozitie dominanta, în întelesul art. 5 si 6 din lege
    (1) Prin piata se întelege piata relevanta, respectiv piata produsului si piata geografica, afectata de o întelegere, decizie de asociere, practica concertata sau pe care se exercita o pozitie dominanta.
    Piata relevanta se defineste în legatura cu un produs sau cu un grup mic de produse si cu aria geografica în care acestea sunt comercializate.
    Piata produsului include toate produsele si/sau serviciile care sunt considerate de catre consumatori ca interschimbabile sau substituibile produselor/serviciilor agentilor economici investigati, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii date, respectiv pe toti agentii economici care comercializeaza aceste produse ori servicii.
    Piata geografica cuprinde aria în care agentii economici din cadrul pietei relevante a produsului si/sau serviciului sunt implicati în comercializare, în conditii similare de concurenta, si care poate fi delimitata de ariile geografice învecinate.
    (2) În aplicarea prevederilor art. 6 din lege, prin parte substantiala a pietei românesti, se întelege acea parte din teritoriul României care reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul agentului economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, atunci când aceasta are sau ar putea avea consecinte semnificative pentru economia României în ansamblu.
    (3) Prin pozitie dominanta pe piata relevanta se întelege situatia în care un agent economic este capabil, într-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de concurentii si clientii sai de pe aceasta piata. Între concurenti se vor include si concurentii potentiali, adica agentii economici care, în circumstantele economice date, au capacitatea de a intra pe piata relevanta cu produse de pe alte arii geografice, inclusiv din import, sau prin adaptarea rapida a capacitatilor de productie de care dispun, în conditii acceptabile de eficienta.

    ARTICOLUL 5
    Reguli de competenta pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege
    (1) Conform prevederilor art. 27 lit. a) din lege, Consiliul Concurentei, pe linia combaterii practicilor anticoncurentiale, ia decizii în cazurile de încalcare a dispozitiilor art. 5 si 6 din lege, constatate în urma investigatiilor efectuate în anumite cazuri.
    (2) Conform prevederilor art. 37 lit. a) si d) din lege, Oficiul Concurentei efectueaza, din proprie initiativa sau ca urmare a unei plângeri sau sesizari, investigatiile privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege si urmareste aplicarea efectiva a deciziilor Consiliului Concurentei, informând asupra situatiilor constatate.
    (3) În baza art. 39 alin. (3) din lege, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei se vor informa reciproc asupra investigatiilor pe care le initiaza si vor putea conlucra la desfasurarea oricarei investigatii.
    (4) Consiliul Concurentei sau, dupa caz, Oficiul Concurentei, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege, dispune efectuarea de investigatii, dupa cum urmeaza:
    a.din oficiu;
    b.la plângerea unei persoane fizice sau juridice interesate;
    c.la cererea oricareia dintre autoritatile, institutiile, organizatiile sau a oricaruia dintre organele mentionate la art. 30 lit. a) – f) din lege.
    (5) Conform prevederilor art. 27 lit. b) si c) din lege, Consiliul Concurentei poate dispune efectuarea de investigatii, ca urmare a cererilor înaintate de agentii economici sau de asociatiile de agenti economici, pentru:
    a.certificarea ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege;
    b.acordarea de dispense pentru întelegeri, decizii de asociere sau practici concertate, care se încadreaza în prevederile art. 5 alin. (2) din lege.
    (6) Ori de câte ori Consiliul Concurentei decide pornirea unei investigatii pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, pentru certificarea neinterventiei sau ca urmare a cererii de dispensa în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, poate solicita ca investigatia sa fie efectuata de catre Oficiul Concurentei, acesta fiind obligat sa o aduca la îndeplinire în conditiile legii si ale prezentului regulament.
    (7) Daca o investigatie pentru încalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege a fost dispusa de catre Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei nu poate dispune efectuarea unei investigatii în cazul respectiv.

    ARTICOLUL 6
    Dispozitii generale privind procedura de desfasurare a investigatiilor
    (1) Descoperirea si investigarea încalcarii prevederilor legii incumba Consiliul Concurentei si Oficiului Concurentei, care actioneaza prin personalul de control de specialitate împuternicit în acest scop conform art. 39 alin. (1) din lege.
    În aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege, investigatiile vor fi desfasurate în baza competentelor precizate la art. 5 din prezentul regulament.
    (2) În cazul savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, si anume în cazurile de participare cu intentie frauduloasa si în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) si de art. 6 din lege si care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 din lege, personalul desemnat în conditiile alin. (1) va putea efectua numai actele prevazute la art. 214 din Codul de procedura penala.
    (3) Procedura de investigatie pentru cazurile de încalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege cuprinde:
    a.examinarea preliminara a eventualelor plângeri;
    b.solicitarea de informatii;
    c.investigatia propriu-zisa la fata locului;
    d.raportul asupra investigatiei;
    e.audierea;
    f.luarea deciziilor.
    (4) Pentru certificarea prealabila a cazurilor de neinterventie si pentru obtinerea de dispense în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, procedura cuprinde:
    a.întocmirea si înaintarea cererilor la Consiliul Concurentei de catre agentii economici interesati;
    b.verificarea cererilor si eventuala completare si/sau suplimentare a informatiilor;
    c.investigarea cazului, care include consultarea tertilor si audierea partilor care solicita certificarea neinterventiei, respectiv dispensa;
    d.luarea deciziilor.
    (5) În baza art. 47 din lege, ori de câte ori dispune pornirea unei investigatii, presedintele Consiliului Concurentei, respectiv seful Oficiului Concurentei, desemneaza un raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigatiei, care instrumenteaza toate actele procedurii de investigare si propune presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv sefului Oficiului Concurentei, dispunerea masurilor care sunt de competenta acestora.

    ARTICOLUL 7
    Examinarea preliminara a eventualelor plângeri
    În baza art. 40 lit. b) din lege, plângerile unor persoane fizice sau juridice afectate prin încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege vor fi examinate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în termen de 30 de zile de la primire, în conditiile prevederilor art. 46 din lege
    .
    ARTICOLUL 8
    Solicitarea de informatii
    (1) În baza art. 41 din lege, personalul Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, poate solicita agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici, informatiile necesare, cu specificarea:
    ·modalitatii în care trebuie furnizate informatiile;
    ·datei pâna la care trebuie furnizate informatiile;
    ·bazei legale si scopului solicitarii informatiilor;
    ·sanctiunii prevazute de lege la art. 55 lit. b) sau c), respectiv amenzii de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul furnizarii de informatii inexacte sau incomplete, sau în cazul nefurnizarii informatiilor solicitate.
    (2) Daca agentii economici sau asociatiile de agenti economici nu au furnizat în termenul stabilit informatiile solicitate conform alin. (1) sau au furnizat informatii inexacte sau incomplete, se va aplica, de catre personalul de control al Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, împuternicit sa instrumenteze investigarea cazului, amenda prevazuta la art. 55 lit. b) sau c) din lege.
    În cazul furnizarii de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform prevederilor art. 42 alin. (2) sau al refuzului de a se supune unui control desfasurat conform prevederilor art. 42 alin. (1) si ale art. 43 din lege, se va aplica, de catre personalul de control, amenda prevazuta la art. 55 lit. d) si e) din lege.
    Contraventiilor sanctionate cu amenzi, prevazute la art. 55 lit. b)-e) si la art. 56 lit. d) din lege, li se aplica prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.
    În baza art. 59 alin. (1) din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie, pentru a-i determina sa furnizeze informatiile care le-au fost cerute în baza art. 41 sau sa se supuna controlului prevazut la art. 42-44 din lege.
    Decizia va fi emisa, conform art. 60 alin. (3) din lege, de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
    (3) În conformitate cu prevederile art. 57 din lege, individualizarea sanctiunilor prevazute la alin. (2) se va face tinând seama de gravitatea faptei, de cifra de afaceri si de cota de piata detinuta de contravenient, gradat pe trepte.
    (4) Deciziile emise vor fi comunicate partilor în cauza de catre Secretariatul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, al Oficiului Concurentei.
    (5) Împotriva deciziilor luate de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta, prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
    (6) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate în conditiile alin. (5), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
    (7) Conform art. 45 din lege, la solicitarea Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, organele administratiei publice centrale si locale sau, dupa caz, alte institutii si autoritati publice sunt obligate sa permita accesul personalului de investigatie la documentele, datele si informatiile detinute de acestea.

    ARTICOLUL 9
    Investigatia propriu-zisa la fata locului
    (1) Procedura stabilita prin prezentul articol se aplica în caz de încalcare a prevederilor legii, investigata din oficiu de catre Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, pentru care pornirea investigatiei s-a hotarât în urma autosesizarii, în baza art. 40 lit. a) din lege, în cazul plângerilor examinate conform art. 46 alin. (1), pentru care s-a dispus pornirea investigatiei, în cazul cererilor de dispensa ale agentilor economici sau ale asociatiilor de agenti economici interesati, în baza art. 40 lit. c) din lege, precum si în cazurile cererilor autoritatilor, organelor si organizatiilor mentionate la art. 30 lit. a)-f) din lege, conform art. 40 lit. d) din lege.
    (2) Personalul de control de specialitate, abilitat în baza art. 42 alin. (1) din lege, poate sa efectueze anchete, poate, conform art. 42 alin. (2) din lege, sa solicite declaratii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, sa sigileze, sa ridice registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente, eliberând persoanei supuse investigatiei copii de pe originale, ori sa obtina copii, pastrând originalele; de asemenea, este autorizat sa faca inspectii inopinate, al caror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, si sa primeasca, la convocare sau la fata locului, informatii si justificari.
    (3) Refuzul de a se supune unui control constituie contraventie, care, conform art. 55 lit. e) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei.
    Totodata, conform art. 59 alin. (1) lit. b) din lege, în cazurile de refuz de a se supune oricarui control prevazut la art. 42-44 din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, pe agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie.
    (4) Furnizarea de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform alin. (2) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, conform art. 55 lit. d) din lege.
    (5) Perchezitia în baza autorizarii judiciare date prin ordonanta presedintelui tribunalului se desfasoara în conditiile de procedura stipulate în art. 42 alin. (3), în art. 43 si în art. 44 alin. (3), (4), (5) si (6) din lege si cu respectarea art. 44 alin. (8) si (9) din lege.
    (6) În caz de constatare a savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, actiunea penala se pune în miscare la sesizarea Consiliului Concurentei sau, dupa caz, a Oficiului Concurentei.

    ARTICOLUL 10
    Raportul asupra investigatiei
    (1) Raportorul, desemnat conform prevederilor art. 6 alin. (5) din prezentul regulament, întocmeste raportul asupra investigatiei, în care va consemna:
    a.numele si adresele partilor implicate;
    b.prevederile din lege, considerate a fi fost încalcate de catre agentii economici implicati;
    c.faptele, elementele si consideratiile pe baza carora se apreciaza ca s-a comis încalcarea prevederilor legii;
    d.masurile si, dupa caz, sanctiunile propuse.
    (2) Raportul asupra investigatiei va fi comunicat partilor în cauza, cu solicitarea ca, pâna la o anumita data, acestea sa comunice Consiliului Concurentei, respectiv Oficiului Concurentei, observatiile lor, în scris.
    (3) Termenul pentru comunicarea observatiilor de catre partile implicate va fi stabilit de la caz la caz, avându-se în vedere complexitatea cazului, si nu va fi mai scurt de o luna de la data primirii raportului asupra investigatiei. În baza deciziei Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, acest termen poate fi prelungit o singura data si pentru cel mult 30 de zile, la cererea partii care invoca motive întemeiate, având în vedere împrejurarile speciale în care se afla.
    (4) Raportorul desemnat va preda Consiliului Concurentei raportul asupra investigatiei, cuprinzând si observatiile partilor, masurile si sanctiunile propuse, împreuna cu dosarul complet al cazului.
    (5) Rapoartele întocmite de Oficiul Concurentei trebuie sa poarte viza sefului Oficiului Concurentei.
    (6) Raportorul va prezenta si va sustine, la data fixata, raportul în plenul Consiliului Concurentei, care va decide asupra masurilor ce urmeaza a fi luate;

    ARTICOLUL 11
    Audierea
    (1) Orice procedura de investigatie, conform art. 48 din lege, cuprinde audierea agentilor economici, participanti la întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata sau la concentrarea economica, investigata. Audierea este dispusa de catre presedintele Consiliului Concurentei.
    (2) Cu minimum 30 de zile înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei va fi transmisa, spre luare la cunostinta, persoanelor a caror audiere a fost dispusa, împreuna cu citatiile pentru audiere.
    (3) Presedintele Consiliului Concurentei poate admite audierea autorului unei plângeri sau reclamatii, la cererea acestuia, precum si a oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului în cauza investigata.
    (4) Persoanelor a caror audiere a fost admisa, conform alin. (2), li se va trimite, cu cel putin doua saptamâni înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei, cuprinzând elementele prevazute la art. 10 alin. (1) din prezentul regulament, numai la cerere si daca presedintele Consiliului Concurentei apreciaza ca este util în interesul investigatiei, împreuna cu citatiile pentru audiere.
    (5) În citatiile pentru audiere se vor preciza:
    a.data fixata pentru audiere;
    b.posibilitatea si conditiile în care poate fi consultat dosarul cauzei, la sediul Consiliului Concurentei;
    c.faptul ca neprezentarea sau renuntarea la audiere, precum si refuzul oricarei depozitii, conform art. 48 alin. (3) din lege, nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigatie în cazul respectiv.
    (6) Înainte de audiere, la cererea scrisa a partilor, respectiv a persoanelor citate, conform prevederilor art. 49 alin. (2) si (3) din lege, presedintele Consiliului Concurentei poate permite consultarea dosarului la Secretariatul Consiliului Concurentei si obtinerea, contra cost, de copii si extrase de pe actele procedurii de investigatie.
    (7) Documentele, datele si informatiile din dosarul cauzei, care prezinta caracter de secret de stat ori sunt confidentiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obtinere de copii sau de extrase decât prin decizie semnata de presedintele Consiliului Concurentei.
    (8) Persoanele care au consultat dosarul cauzei vor fi înregistrate într-un registru special, cu toate datele de identificare si de localizare a acestora si cu semnatura autografa.
    (9) Agentii economici citati vor fi reprezentati la audiere de catre reprezentantii lor legali sau de catre persoanele împuternicite special în acest scop. Audierile vor fi facute în plenul Consiliului Concurentei.
    (10) Audierea persoanelor citate va fi facuta separat sau în prezenta altor parti citate, caz în care se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici implicati.
    (11) Depozitiile sau declaratiile persoanelor audiate vor fi consemnate în scris si vor fi semnate de persoanele respective sau vor fi înregistrate pe banda magnetica.

    ARTICOLUL 12
    Luarea deciziilor
    (1) În conformitate cu prevederile art. 50 lit. a) si în baza atributiei prevazute la art. 27 lit. a) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise si dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei poate decide dupa cum urmeaza:
    a.sa ordone încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, sa formuleze recomandari, sa impuna partilor conditii speciale si alte obligatii, sa aplice agentilor economici amenzi în conditiile prevazute la cap. VI din lege, în cazul unei investigatii dispuse din oficiu sau la sesizare, privind încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
    b.sa emita o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata, în cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (4) din lege.
    (2) În cazurile în care agentii economici sau asociatiile de agenti economici se fac vinovati de încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau, dupa caz, ale art. 6 din lege, Consiliul Concurentei va emite o decizie prin care ordona încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, putând, totodata, prin aceasta decizie sa formuleze recomandari si sa impuna partilor implicate conditii speciale si alte obligatii.
    Decizia va preciza termenul în care partile sunt obligate sa se conformeze hotarârii si masurilor dispuse.
    (3) Contraventiile reprezentând încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, conform art. 56 lit. a) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 250.000.000 lei, iar pentru agentii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei în anul financiar anterior celui în care s-a încalcat legea, cu amenda în suma de pâna la 10% din cifra de afaceri respectiva.
    (4) Individualizarea sanctiunii se face tinând seama de gravitatea faptei si de consecintele sale asupra concurentei, dupa criteriul cifrei de afaceri a contravenientului si al cotei de piata detinute de acesta, gradat pe transe. Sanctiunea se aplica prin decizie emisa de comisia Consiliului Concurentei, desemnata pentru cazul în speta, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
    (5) În cazul în care agentii economici implicati nu au adus la îndeplinire o decizie emisa conform alin. (2), în termenul indicat, agentii economici sau asociatiile de agenti economici în cauza pot fi obligati la plata unei amenzi cominatorii în suma de pâna la 750.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, prin decizie emisa de o comisie din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei, conform art. 59 alin. (2) lit. a) din lege.
    (6) Conform art. 59 alin. (3) din lege, în baza deciziei comisiei din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv a adjunctului sefului Oficiului Concurentei, profiturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a încalcarii prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, vor fi confiscate si varsate la bugetul de stat.
    (7) Deciziile emise conform alin. (1), (2), (3), (5) si (6) vor fi comunicate fara întârziere partilor în cauza, prin secretarul general al Consiliului Concurentei, si vor putea fi publicate în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, dupa caz. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
    (8) Împotriva deciziilor luate conform alin. (3), (5) si (6), se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
    (9) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate conform alin. (8), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
    (10) Deciziile luate de Consiliul Concurentei conform alin. (1) pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
    (11) Conform art. 7 din lege, daca, prin masurile luate si prin sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei unui agent economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, nu se obtine restabilirea situatiei si prevenirea repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, poate cere curtii de apel în a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al agentului economic în cauza sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia.

    ARTICOLUL 13
    Procedura de întocmire si de înaintare a cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei Consiliului Concurentei, în conditiile art. 3 din prezentul regulament, precum si a cererilor de dispensa, potrivit art. 5 alin. (2) si în baza art. 5 alin. (4) si (6) din lege
    (1) Cererea se întocmeste în forma prezentata în anexa la prezentul regulament si va fi intitulata, dupa caz, cerere pentru certificarea prealabila a neinterventiei sau cerere pentru dispensa. Se recomanda agentilor economici sa consulte compartimentul de specialitate al Consiliului Concurentei înainte de întocmirea cererii pentru certificarea neinterventiei sau pentru dispensa.
    (2) Cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei, privind întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, intervenite dupa data intrarii în vigoare a legii, li se aplica, mutatis mutandis, procedura prevazuta la art. 2 alin. (1) din prezentul regulament.
    (3) Cererile, împreuna cu documentele precizate în formular, semnate de reprezentantii legali ai agentilor economici sau ai asociatiilor de agenti economici în cauza, vor fi înaintate Consiliului Concurentei în cinci exemplare, prin posta, recomandat sau prin curier. Consiliul Concurentei va înregistra primirea cererilor într-un registru special de evidenta.
    (4) Cererile pentru certificarea prealablia a neinterventiei si cererile de dispensa devin efective la data primirii lor de catre Consiliul Concurentei, atunci când acestea sunt corecte si complete, cu consecintele prevazute la art. 15 din prezentul regulament.
    (5) Daca se constata ca informatiile cuprinse în cerere si/sau documentele aferente sunt incomplete si/sau inexacte, Consiliul Concurentei va informa neîntârziat, în scris, partile care au înaintat cererea si va fixa un termen de cel mult doua saptamâni pentru completarea informatiilor de catre partile în cauza. În aceste cazuri, cererea devine efectiva la data primirii de catre Consiliul Concurentei a completarii informatiilor, astfel încât cererea sa devina corecta si completa. Daca autorii nu corecteaza si nu completeaza informatiile conform solicitarii si pâna la expirarea termenului stabilit de Consiliul Concurentei, cererea respectiva va fi considerata inacceptabila si va putea fi respinsa de Consiliul Concurentei; agentii economici vor fi informati, în scris, fara întârziere.
    (6) În examinarea de fond a cazului, Consiliul Concurentei se bazeaza pe informatiile cuprinse în cerere si pe documentele aferente, putând sa solicite si informatii suplimentare, în baza prevederilor art. 41 din lege; solicitarea acestor informatii de la agentii economici se va face conform prevederilor art. 8 din prezentul regulament.

    ARTICOLUL 14
    Procedura de examinare a cererilor, de investigare si de emitere a deciziilor
    (1) În cazul cererilor de certificare prealabila a neinterventiei, în urma examinarii informatiilor din cerere si a eventualelor informatii solicitate suplimentar, Consiliul Concurentei va hotarî, dupa caz:
    a.certificarea neinterventiei sale, atunci când constata ca întelegerea, decizia de asociere sau practica concertata ori pozitia dominanta nu intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
    b.încadrarea întelegerii, deciziei de asociere sau practicii concertate ori pozitiei dominante în cauza, ca intrând sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1), respectiv ale art. 6, din lege.
    (2) Calificarea conform lit. a) sau b) va fi comunicata în scris, de îndata, partilor care au înaintat cererea.
    (3) În examinarea cazurilor de acordare de dispensa conform prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, Consiliul Concurentei se va baza pe informatiile furnizate prin cerere si pe eventualele informatii solicitate suplimentar, în conditiile prevazute la art. 8 din prezentul regulament.
    Atunci când din examinarea preliminara a cererii rezulta posibilitatea acordarii exceptarii, se va proceda dupa cum urmeaza:
    a.se va publica, pe cheltuiala partii interesate în obtinerea dispensei, rezumatul cererii si vor fi invitati tertii sa-si prezinte punctul de vedere, într-un termen limita de 30 de zile de la publicare. Tertii vor transmite în scris Consiliului Concurentei observatiile lor în termenul stabilit prin anunt. În anuntul publicat se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici în cauza;
    b.raportorul desemnat cu investigarea cazului va completa raportul cu concluziile rezultate din comentariile tertilor si, în cazul în care acestea sunt favorabile, în functie si de rezultatul audierilor, Consiliul Concurentei va putea emite decizia de acordare a dispensei;
    c.daca din observatiile prezentate de terti rezulta rezerve serioase în privinta acordarii dispensei, raportorul va continua procedura de investigatie, conform art. 9, 10, 11 si 12 din prezentul regulament;
    d.în baza art. 50 lit. b) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise, dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei va emite o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata în cauza.
    (4) Deciziile de acordare a dispenselor pentru întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care este acordata dispensa, precum si eventualele conditii si obligatii ce trebuie respectate de catre beneficiari.
    (5) Dispensa acordata prin decizie poate fi reînnoita, la cerere, daca sunt satisfacute în continuare conditiile necesare, si poate fi revocata, daca circumstantele în care a fost acordata s-au modificat.
    (6) Decizia de acordare a dispensiei este nula, daca a fost acordata pe baza unor informatii inexacte, furnizate cu scopul inducerii în eroare.
    (7) În deciziile de acordare a dispensei se va mentiona taxa de dispensa, care va fi platita de beneficiar, conform art. 33 din lege.
    (8) Comunicarea deciziei catre autorii cererii va fi facuta, fara întârziere, de catre secretarul general al Consiliului Concurentei si va putea fi publicata, pe cheltuiala solicitantului, în Monitorul Oficial al României. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
    Deciziile pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
    ARTICOLUL 15
    Neaplicarea de amenzi
    Nu vor fi aplicate amenzi pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din lege agentilor economici si asociatiilor de agenti economici, în perioada cuprinsa între data când cererea pentru certificarea prealabila a neinterventiei, respectiv cererea pentru dispensa la Consiliul Concurentei, devine efectiva si data emiterii deciziei de catre Consiliul Concurentei, pentru activitatile si actiunile acoperite prin cerere.

    ARTICOLUL 16
    Intrarea în vigoare
    Prezentul regulament intra în vigoare, prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, la data publicarii în Monitorul Oficial al României a ordinului de aprobare.

    Ordonanta nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti


    Ordonanta nr. 9/2000

    din 21/01/2000

    Versiune actualizata la data de 18/06/2002

    privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti*

    ___________

    *Text actualizat pana la data de 18.06.2002, avandu-se in vedere urmatoarele acte:

    – Legea nr. 356/2002.

    In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutie si ale art. 1 lit. T din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    Art. 1. – Partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti.*

    ___________

    *Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 1 din Legea nr. 356/2002.

    Art. 2. – In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala.

    Art. 3. – Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

    Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti cei care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

    In toate celelalte cazuri dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, diminuat cu 20%.

    Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in functie de care se stabileste dobanda legala, este cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul I al anului in curs, si cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul II al anului in curs.

    Dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

    Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija Bancii Nationale a Romaniei.*

    ___________

    *Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 2 din Legea nr. 356/2002.

    Art. 4. – In relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.

    Art. 5. – In raporturile civile dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an.

    Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia se datoreaza numai dobanda legala.

    Art. 6. – Prin dobanda se intelege nu numai sumele socotite in bani cu acest titlu, dar si alte prestatii sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obliga drept echivalent al folosintei capitalului.

    Art. 7. – Plata anticipata a dobanzilor se poate efectua pe cel mult 6 luni. Dobanda astfel incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatiile ulterioare.

    Art. 8. – Dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate.

    Cu toate acestea, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.

    Dispozitiile alin. 1 si 2 nu se aplica contractului de cont curent, precum si atunci cand prin lege s-ar dispune altfel.

    Art. 9. – In raporturile civile obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in conditiile prezentei ordonante este nula de drept.

    Art. 10. – Dobanzile percepute sau platite de Banca Nationala a Romaniei, de banci, de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., de organizatiile cooperatiste de credit si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.*

    Dispozitiile prezentei ordonante nu sunt aplicabile nivelului dobanzii stabilite prin hotarari ale colegiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi, potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, cu modificarile ulterioare.

    ___________

    *Alineatul 1 a fost modificat prin articolul unic, pct. 3 din Legea nr. 356/2002.

    Art. 11. – Abrogat*

    ___________

    *Articolul a fost abrogat prin articolul unic, pct. 4 din Legea nr. 356/2002.


    Legea nr. 277/2009 Noi reglementari in procedura insolventei


    Tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006. De asemenea, valoarea-prag a cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, va creste la 30.000 lei.

    In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486, de marti, a fost publicata Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

    Noi definitii

    Legea nr. 277/2009 da, printre altele, o noua definitie a insolventei, astfel incat datoriile sa indeplineasca toate cele trei conditii prevazute de lege, si anume datoriile sa fie certe, lichide si exigibile.

    Astfel, potrivit modificarilor introduse prin legea nr. 277/2009, „insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:
    a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
    b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.”

    Potrivit aceleiasi legi, „creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si caruia i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelele de creante contra debitorului intocmite in procedura si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege. Au calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;”.

    Acest amendament a fost justificat prin faptul ca definitia anterioara referitoare la creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei excludea de la participarea la adunarile de creditori a celor care nu sunt inscrisi in tabelul definitiv.

    Valoarea-prag, majorata la 30.000 de lei

    Conform legii nr. 277/2009, cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, va creste la 30.000 de lei, iar pentru salariati ramane la 6 salarii medii pe economie.

    Sectii de insolventa la tribunale

    De asemenea, tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006.

    Astfel, Legea nr. 277/2009 stabileste ca „toate procedurile prevazute de prezenta lege (n.r. Legea nr. 85/2006), cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul-sindic. In circumscriptia curtii de apel va functiona o singura sectie de insolventa. Aceasta se organizeaza in cadrul tribunalului din localitatea in care isi are sediul respectiva curte de apel.”

    Noi reglementari privind antecontractele de vanzare-cumparare

    Legea nr. 277/2009 introduce noi prevederi pentru reglementarea antecontractelor de vanzare-cumparare. Potrivit legii, obligatiile rezultand dintr-un antecontract de vanzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, in care promitentul-vanzator intra in procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator la cererea promitentului-cumparator, daca:
    – pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla in posesia promitentului-cumparator;
    – pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;
    – bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

    Taxe judiciare de timbru majorate

    Legea nr. 277/2009 modifica si Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, stabilind ca actiunile, cererile si contestatiile introduse in temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si al Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit se vor taxa cu 120 lei.

    Concurenta neloiala


    Fotografie de Nextvoyage pe Pexels.com

     

    • Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i ti
       
    • Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i tine in frau pe diversionisti

      Prin definitie, „concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala. Art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarca expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Orice incercare de a cuprinde toate actele de concurenta prezente si viitoare intr-o definitie cuprinzatoare – care, in acelasi timp, prezinta toate comportamentele interzise si este destul de flexibila pentru a se adapta noilor practici comerciale – a esuat păna in prezent.

      Actele parazitare (free riding)
      Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloase din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind incadrari specifice. In Romănia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale.
      Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: „gen”, „de tipul”, „ca si produsul X”, „mod”, „stil”, „marca”, „gust”, „dupa reteta” sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practicănd, eventual, preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective.

      Deturnarea clientelei
      Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii, transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metatag-uri constand in denumirile unor marci celebre.

      Afacerea Imaje versus Wolke
      este un alt caz celebru ajuns in manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneala pentru imprimantele Imaje, a inregistrat drept nume de domeniu http://www.imaje-ink.com, care-i dirija pe internauti catre site-ul sau http://www.wolk-ink.de. Judecatorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atentie medie, tentati sa atribuie aceeasi origine pentru cerneala ca si pentru imprimante.
      O alta maniera, mai ocolita, de deturnare a clientelei a fost cea folosita de France Telecom. Societatea SFR, titulara a marcii SFR, care dispunea deja de numele de domeniu http://www.sfr.fr, a constatat ca societatea americana W3 System Inc a depus nume de domeniu http://www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenta SFR. Si in acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizata, chiar daca a existat o companie interpusa.

      Confuzie privind semnele distinctive
      Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este de natura a produce confuzie.
      In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei folosirea unei firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanta franceza a considerat ca marca „La vache serieuse” produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marca „La vache qui rit”, intrucăt creeaza impresia unei origini comune a produselor. Un litigiu de rasunet a avut loc intre companiile France Telecom si Communication Media Services, avand ca obiect marcile „Pages Jaunes” si „Pages Soleil”. Instanta franceza a condamnat compania Communication Media Services considerănd ca utilizarea marcii „Page Soleil” este de natura sa creeze confuzie cu bine cunoscuta marca „Page Jaunes”. Conform instantei franceze, cuvăntul „soleil” duce cu găndul la culoarea galbena si comporta si similaritati auditive, avănd acelasi numar de termeni si silabe ca si culoarea galbena.
      Legea incrimineaza faptele „de natura sa produca confuzie”, ceea ce inseamna ca, pentru a fi in prezenta unui act de concurenta neloiala, nu este necesar sa se fi produs deja o confuzie, ci doar sa existe un risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaza la consumatorul obisnuit, cu atentie mijlocie, cu un nivel de educatie si de inteligenta mediu, comun. Totusi, daca produsul este targetat pe o categorie de consumatori initiati, specializati oarecum in utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciaza in functie de acesti consumatori.

    •