Unele aspecte privind hartuirea morala a salariatilor


Exista cadru legal prin care hartuirea morala a salariatilor si abuzul de functie sa fie combatut?

Potrivit art. 5 din Codul muncii in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.

Dispozitiile aceluiasi articol definesc discriminarea directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii. Discriminare indirecta reprezinta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele mentionate dar care produc efectele unei discriminari directe.

Aceste prevederi au la baza dispozitiile generale din Constitutie [art. 16 alin. (1) si art. 41 alin. (4)] si sintetizeaza prevederile altor acte normative interne (O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata si Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata) precum si o serie de norme internationale, adaptandu-le specificului relatiilor sociale de munca.

Potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 constituie hartuire si se sanctioneaza contraventional orice comportament pe criteriu de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Acest articol priveste si hartuirea morala a salariatilor care se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare, discriminatoriu, in raport cu ceilalti salariati, comportament care atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, in conditiile legii. Aceste forme de raspundere nu se exclud.

Precizam insa ca asigurarea egalitatii de tratament nu inseamna neaparat uniformitate, neluarea in considerare a particularitatilor, a cerintelor specifice in relatiile de munca. Acestea trebuie sa se bazeze insa pe principiul bunei-credinte, asa cum dispune art. 8 din Codul muncii. Incalcarea principiului invocat reprezinta abuz de drept.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este autoritatea de stat in domeniul discriminarii, autonoma, cu personalitate juridica, aflata sub control parlamentar si totodata garant al respectarii si aplicarii principiului nediscriminarii, in conformitate cu legislatia interna in vigoare si cu documentele internationale la care Romania este parte.

Potrivit art. 20 din O.G. nr. 137/2000 persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul (cu respectarea confidentialitatii), in termen de un an de la data savarsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de savarsirea ei, avand dreptul sa solicite inlaturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminarii. In speta, salariatul are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte, iar angajatorului ii revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. Se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv inregistrari audio si video sau date statistice. Consiliul solutioneaza sesizarea prin hotarare care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare si produce efecte de la data comunicarii. Hotararea poate fi atacata la instanta de contencios administrativ, potrivit legii; daca aceasta nu se intampla in 15 zile, va constitui titlu executoriu.

Amenda contraventionala in cazul hartuirii, inclusiv morale este, potrivit art. 26 din ordonanta, de la 400 lei la 4.000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda de la 600 lei la 8.000 lei, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane sau o comunitate. La cererea agentilor constatatori, reprezentantii legali ai autoritatilor si institutiilor publice si ai agentilor economici supusi controlului, precum si persoanele fizice au obligatia, in conditiile legii:
a) sa puna la dispozitie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;
b) sa dea informatii si explicatii verbale si in scris, dupa caz, in legatura cu problemele care formeaza obiectul controlului;
c) sa elibereze copiile documentelor solicitate;
d) sa asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a controlului si sa-si dea concursul pentru clarificarea constatarilor.

In baza art. 27 din O.G. nr. 137/2000 persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului. Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani si curge de la data savarsirii faptei sau de la data la care persoana interesata putea sa ia cunostinta de savarsirea ei. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Persoana interesata are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte, iar persoanei impotriva careia s-a formulat sesizarea ii revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. In fata instantei se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv inregistrari audio si video sau date statistice.

La cerere, instanta poate dispune retragerea sau suspendarea de catre autoritatile emitente a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzeaza un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzeaza un prejudiciu redus, incalca in mod repetat prevederile ordonantei. Hotararea pronuntata de instanta de judecata se comunica Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Mentionam ca in conformitate cu art. 5 din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, si inspectoratele teritoriale de munca controleaza aplicarea prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, inspectorii de munca fiind obligati, in temeiul art. 18 din legea mentionata sa pastreze confidentialitatea oricarei reclamatii si sa nu dezvaluie conducatorului persoanei juridice si persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a unei reclamatii.

In temeiul art. 19 alin. (1) lit. h) din aceeasi lege inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri atunci cand angajatorii nu isi indeplinesc obligatiile legale. Aceste masuri se pot lua si atunci cand se constata cazuri de hartuire morala.
Conform art. 21 din Legea nr. 108/1999 refuzul unui angajator, persoana fizica sau juridica, de a aduce la indeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta, in limitele si cu respectarea prevederilor art. 6 si art. 19 din lege, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3000 lei la 10000 lei.

Cu privire la hartuirea morala la locul de munca precizam ca are in vedere un comportament irational, repetat, fata de un angajat sau grup de angajati, constituind un risc pentru sanatate si securitate. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie, fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati in a se apara. Hartuirea morala poate implica atat agresiuni verbale si fizice, cat si actiuni cat si actiuni mai subtile, precum discreditarea activitatii unui coleg de munca sau izolarea sociala a acestuia. Pentru victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative. Simptomele fizice, mentale si psihosomatice sunt bine cunoscute, de exemplu: stres, depresie, scadere a stimei de sine, sentimente de autoculpabilizare, fobii, tulburari de somn, afectiuni digestive si musculoscheletice. Aceste simptome sunt similare cu cele de stres posttraumatic, care apar dupa diferite experiente traumatizante, precum calamitati sau agresiuni. Simptomele hartuirii morale se pot mentine mai multi ani dupa producerea incidentului. Alte consecinte pot fi izolarea sociala, probleme familiale si economice cauzate de absentele de la locul de munca sau de pierderea locului de munca. In ceea ce priveste intreprinderea, costurile legate de hartuirea morala se pot concretiza in cresterea absenteismului si a fluctuatiei de personal, scaderea eficientei si a productivitatii atat pentru victimele hartuirii morale cat si pentru ceilalti colegi, din cauza climatului psihosocial negativ de la locul de munca. Costurile datorate despagubirilor legale pot fi, de asemenea, ridicate.

(A se vedea pentru detalii: A. Ticlea, Codul muncii adnotat – comentarii, acte normative, jurisprudenta, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007, p. 25 – 30; C. Gilca, Hartuirea morala la locul de munca, in “Revista romana de dreptul muncii” nr. 2/2005, p. 101-106)

The URI to TrackBack this entry is: https://avocata.blog/2008/07/19/unele-aspecte-privind-hartuirea-morala-a-salariatilor/trackback/

RSS feed for comments on this post.

7 comentariiLasă un comentariu

  1. Cum pot sesiza Consiliul ? in scris? prin e-mail? sau trebuie sa ma prezint personal la sediu? La momentul sesizarii trebuie sa dovedesc eu sau persoana careia i se face sesizarea trebuie sa dovedeasca nevinovatia ?

    Apreciază

  2. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii poate fi sesizat printr-un memoriu scris,trimis prin posta cu confirmare de primire.Se ataseaza toate probele care duc la concluzia discriminarii care face obiectul sesizarii.

    Apreciază

  3. Stimata doamna,
    Lucrez in invatamant, intr-un sistem in care personalul de conducere este numit pe criterii politice si nu pe competente. Asa ne – am trezit cu un director adj. din afara scolii, care trateaza toti angajatii, absolut, ca si pe elevi, intr-un mod care nu poate fi descris in cuvinte: jigneste pe toata lumea, tipa, cauta cele mai mici greseli ca pe niste ocazii de a mai ataca un om. Este fericita daca gaseste un motiv de cearta. Denigreaza cu buna stiinta, absolut tot personalul este incompetent, ne invrajbeste cu tot felul de rautati, abuzeaza de slabiciunea unor oameni, ia declaratii, strange dovezi, de cele mai multe ori neadevarate, incalca regulamente si ne obliga prin puterea functiei sa facem lucruri care nu sunt corecte, apoi nu mai recunoaste, asculta pe la toate usile, intra peste noi in clase. Cei care au avut curajul sa-i reproseze aceste lucruri, sunt hartuiti, atacati verbal, verificati permanent. Nu exista posibilitate de comunicare, pentru ca tipa tot timpul, de dimineata pana seara. Exista o tensiune de nedescris, oamenii stau numai prin concedii medicale si cu pastile calmante. Astazi, unui coleg mai in varsta i s-a facut rau, nu a mai putut suporta o sedinta.
    Ce putem face? nu mai putem rezista, nu mai stim pe unde sa ne ascundem, barbatii stau in pauze in masinile personale din fata scolii. ISJ o sustine, ca si Consiliul Local, fiind si consilier. Exista in lumea aceasta civilizata o solutie pentru a ne recapata linistea si siguranta?

    Apreciază

    • Solutia ar fi sesizarea comisiei de disciplina prin depunerea unei plingeri,semnate de catre toate persoanele prejudiciate,hartuite si discriminate .Comisia de disciplina trebuie sa solutioneze toate sesizarile,plingerile adresate lor in termenele prevazute de lege.In dovedirea sesizarii se vor administra toate probele admise de lege,respectiv proba cu martori,audierea persoanei care a savarsit abaterea,inscrisuri etc.Succesul poate fi sigur in eventualitatea in care sesizarea este semnata de cit mai multe persoane .Sesizarile vor fi facute in dublu exemplar si inregistrate la registratura cu numar si data de primire.In cazul in care acest demers ramane fara raspuns,atunci se poate sesiza Inspectoratul ,in aceiasi modalitate.Succes!

      Apreciază

  4. citeste articolul

    Apreciază

  5. Buna ziua,

    De curand sufar de o boala cronica necontagioasa ce imi da anumite deficiente de deplasare uneori, si care a necesitat concedii medicale repetate.

    De 3 luni astept sa fiu evaluata, mi s-a facut ceva evaluare subiectiva, nefiind ascultata si nestabilindumi-se targheturi comunicate in scris, exceptand cele 2 zile de pasti cand lumea era libera, mai putin persoanele de pe proiect, eu fiind asignata sa lucrez doar atunci pe proiect. Am refuzat pe motiv ca e dreptul meu legal la zi libera de sarbatori.
    Colegii din echipa fac glume indirecte legate de deficienta mea si ma numesc verbal handicapata, de cateva luni, de cand cu problemele de sanatate m-au izolat complet si ma insulta ignorand parerile mele; sefii ma forteaza sa semnez contra de intreruperea colaborarii si ma ameninta cu necorespunderea profesionala pentru ca nu se pot baza pe mine, nu stiu cand imi iau medical.
    au incercat sa imi dovedeasca aceasta trimitandu-ma la psihiatru: sunt apta de munca fizic si psihic.
    se fac presiuni asupra mea pe toate partile,mi s-a propus chear si revenirea la un post anterior apoi sa inceapa procesul de necorespundere profesionala; am fost amenintata ca o sa fiu sanctionata pentru orice mica abatere si urmarita pas cu pas.
    colegii mi-au spus inclusiv salarul in fata si mi-au reprosat indirect vorbind intre ei tare sa ii aud despre mine ca stau acasa si ca ei muncesc si ca iau mai multi bani ca ei. 😦
    m0am plans de nenumarate ori conducerii verbal de aceste abuzuri, chear si in scris.
    ce imi sugerati sa fac? cum pot dovedi niste jigniri, discriminari directe si indirecte facute de catre un grup de oameni?
    cui pot sa ma adresez? nu stiu cum voi mai rezista cu calm presiunilor conducerii. ma intreaba ce vreau sa semnam de comun acord.:(
    tot ce vreau e dreptul la munca in conditii normale, combaterea discriminarii si sa beneficiez de servicii medicale si in continuare.
    ma tem de repercursiunile care pot aparea daca depun o plangere. cat o vor mai tine asa? cum sa dovedesc discriminarea?
    ce probe pot aduce?
    ma consum enorm acum, pentru a putea sa le zambesc sa nu par afectata in fata lor. cat mai rezist asa nu stiu..

    Apreciază

  6. Buna,
    Va contactez deoarece la locul de munca actual din timisoara, in cadrul unei companii cu renume trec printr-o situatie destul de grea si doresc daca se poate sa ma ajute cineva. Pentru inceput vreau sa spun ca sunt in cadrul firmei de 3 ani de zile. Atmosfera in cadrul firmei a fost bunicica de la inceput pe plan general, atat pentru colegi, cat si pentru mine. Incepand din vara anului 2010 de cand am fost ales in cadrul firmei de catre colegi reprezentantul angajatilor firmei au inceput problemele. Postul pe care sunt incadrat este Reprez. Tehnic -Comercial care impune o activitate de vanzare si care fara a avea rezultate si a indeplinii targetele timp de 3 luni contractul s-ar incheia imediat. Deoarece targetele mele au fost indeplinite luna de luna, mai mult ele au fost uneori depasite chiar cu 200% normal ar fi trebuit sa primesc laude si sa imi culeg meritele. Insa nu a fost asa.
    Acest lucru a pus si mai mult pe jar situatia. Sefa despre care vorbesc a inceput sa o las mai usor cu vanzarile deoarece o sa ajung sa am un salariu mai mare decat ei ; apoi a inceput sa imi interzica sa mai ofertez la unii din clientii mei sau sa dau oferte numai in conditiile impuse de ea chiar daca in contract erau conditii de ofertare si vanzare bine stabilite; in cele din urma amenintari verbale catre mine ca in cazul in care mai folosesc informatiile venite pe faxul si telefonul firmei „zbor” atat eu cat si colegii care ma ajuta.
    Deoarece am spus si mai devreme ca sunt reprezentantul angajatiilor la negocierea contractului colectiv de munca nu mi s-a luat in considerare niciun cuvant(probabil ca totul mi se tragea de la negocierea contractului colectiv, cerinte pe care le-am cerut in mod respectuos) si nici nu am beneficiat de vreun drept pe care legea imi ofera(ore platite pt activitate in interesul colegilor, etc). Pe langa acestea mai sunt tonul de a vb urat, cu superioritate, multe alte vorbe jignitoare si amenintatoare.
    Astept sfatul Dvs cat mai curand posibil in speranta lamuririi situatiei.

    Apreciază


Lasă un comentariu